Tinerii excepționali ai Constanței: Sofia Maria Stanciu, elevă la Colegiul Național Pedagogic Constantin Brătescu, despre parcursul spre performanță în filosofie

Sofia-Maria Stanciu, elevă în clasa a XI-a F la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța, reușește să îmbine armonios pasiunea pentru literatură, artă și reflecție filosofică. Cu un interes aparte pentru filosofia secolului al XX-lea, fotografia și desenul, parcursul său este marcat de curiozitate intelectuală și creativitate. Recent, a obținut mențiune la etapa națională a Olimpiadei de Științe Socio-Umane, disciplina Filosofie, performanță ghidată de prof. Manuela Mihăilă. Dincolo de rezultate, Sofia vorbește despre învățare ca experiență autentică, despre libertatea de a gândi și despre rolul pasiunilor în formarea sa.

1. Cum ai descrie parcursul tău până la obținerea mențiunii la Olimpiada de Ştiințe Socio-Umane, disciplina Filosofie?

Dat fiind faptul că nu am avut ocazia de a studia această materie, care este inclusă în programa clasei a XII-a, parcursul a fost unul plăcut, dar, totodată, instructiv, întrucât m-a introdus într-o lume a pluriperspectivismului pe care nu o întrevedeam. Adevărata provocare a constat în asimilarea concepției fiecărui filosof cu cât mai multă acuratețe. Nu găsesc cuvinte mai potrivite decât cele ale lui William James, teoretizate în Pragmatismul, pentru a ilustra ceea ce iubirea de înțelepciune înseamnă pentru mine: nimeni nu poate evolua în viață fără razele de lumină pe care filosofia le îndreaptă spre noi, în încercarea de a-i înțelege lumea.

2. Ce a însemnat pentru tine mențiunea obținută la etapa națională a Olimpiadei de Filosofie?

Pentru mine, acest rezultat a fost cu totul neașteptat. Nu aș fi crezut că un lucru izvorât din pasiune se poate transforma într-un timp atât de scurt într-o performanță. Această mențiune reprezintă o experiență inedită pentru parcursul meu, fie că este vorba de cel școlar, ori de cel personal.

3. Ce te-a atras inițial către studiul filosofiei?

De-a lungul ultimilor doi ani, am parcurs câteva titluri importante din filosofie, lucru care m-a ajutat să capăt o privire de ansamblu asupra obiectului de studiu pe care o astfel de ramură se centrează. Lectura lor, deși la nivel pur amator, mi-a stârnit un interes deosebit către această disciplină, pe care știam că urma să o studiez abia în cursul anului următor. Un imbold personal, însoțit de susținerea doamnei profesor Mihăilă Manuela, căreia țin în mod special să îi mulțumesc pentru îndrumarea oferită, mi-au călăuzit pașii către aprofundarea unei materii precum filosofia.

4. Cum se îmbină pasiunea pentru literatură cu interesul pentru filosofie?

Așa cum filosofia uzează de concepte care aparțin literaturii, în aceeași manieră în aceasta din urmă se regăsesc adesea aluzii la filosofie. Poate că filosofia nu ar mai fi la fel în absența îmbinărilor armonioase de cuvinte specifice literaturii. Atâta timp cât frumosul va fi cultivat în ambele, ele se vor întrepătrunde constant.

5. În ce fel te ajută fotografia sau desenul în modul tău de a înțelege lumea?

Aceste două arte constituie în mai mare măsură un mod de exprimare a creativității decât un fel de a percepe lumea pentru mine. Aleg să însuflețesc inexprimabilul prin intermediul imaginilor, fără, însă, a încerca să cuprind în întregime sensul formelor de reprezentare artistică. Spre deosebire de filosofie, necunoscutul este cel care conferă frumusețe artei.

6. Cât de important este sprijinul profesorilor în performanțele elevilor?

Nu s-ar putea atinge nivelul de performanță dorit în lipsa ghidajului venit din partea profesorilor, acest fapt fiind binecunoscut. Cadrele didactice vin în ajutorul elevilor atât pe plan informațional, cât și motivațional. Ele doresc ca elevul să își atingă potențialul maxim în cadrul materiei alese. Așa cum maestrul transmite înțelepciunea sa discipolului, tot astfel profesorul constituie o principală resursă informațională pentru elevul care aspiră la mai mult.

7. Cum reuşeşti să îmbini şcoala, pasiunile şi pregătirea pentru olimpiade?

Nonconformismul și spontaneitatea caracterizează modul în care aleg să îmi desfășor activitățile. Nu pot spune că am o ierarhie a priorităților, însă nici nu am fost pusă în dificultatea de a avea de ales între vreuna din cauza imposibilității de a mai acorda timp celorlalte. Pasiunile nu vin ca o corvoadă peste priorități, altfel nu ar mai purta numele de pasiuni.

8. Care este cea mai mare lecție pe care ai învățat-o din experiența olimpiadelor?

Cea mai importantă lecție pe care am desprins-o din olimpiade este că am învățat să muncesc cu determinare și să mă dedic cu totul materiilor pe care doream să le aprofundez, acest lucru presupunând, deopotrivă, și un sacrificiu.  De asemenea, am învățat să trăiesc experiența olimpiadelor fără a mă defini prin rezultate. Un punctaj e influențat de mulți factori, deci nu merită supraevaluat. El trebuie privit ca un semnal: dacă e bun, ești pe drumul corect; dacă nu, mai ai de lucrat. Nu are sens să te descurajeze. Ca urmare, a te lăsa doborât de o performanță nemulțumitoare e complet aberant.

9. Cum arată pentru tine o zi ideală de studiu?

Pentru mine, succesul nu constă într-un program ce necesită a fi respectat cu rigurozitate, fie el dedicat studiului. Tocmai spontaneitatea și lipsa unui parcurs liniar aduc cu sine cea mai mare satisfacție; faptul că ai posibilitatea de a te exprima și manifesta liber, fără vreo îngrădire dată de un eventual program face procesul de învățare mult mai plăcut.

10. Dacă ar fi să alegi o idee filosofică care te defineşte, care ar fi aceea?

Fiind un domeniu ce se întinde de-a lungul a secole întregi, filosofia se prezintă drept foarte vastă, lucru ce mă pune în imposibilitatea de a alege o singură idee marcantă. Totuși, aș ține să menționez un important pasaj de-ale lui Jean-Paul Sartre: „Omul se face; el nu se află aici gata-făcut: se construieşte prin alegere…”   Viața noastră este influențată de propriile alegeri, ele fiind unicele componente ce afectează în mod direct parcursul acesteia, fie el mai mult sau mai puțin dorit. Absolut tot ceea ce întreprindem în viața de zi cu zi se constituie sub formă de alegeri. Nouă ne revine sarcina de a-i da un sens vieții, ceea ce presupune o mare responsabilitate.

11. Ai în plan să urmezi o carieră în domeniul filosofiei sau într-un domeniu apropiat?

Deși este un domeniu fascinant, nu m-aș vedea profesând într-o carieră filosofică propriu-zisă. Aceasta ar rămâne pentru mine un esențial instrument de gândire critică, întrucât continuă să fie o ramură ce își găsește aplicabilitate chiar și în ziua de azi. N-aș putea, însă, să mă dedic cu totul acestui domeniu. Nu orice pasiune își găsește împlinirea într-o profesie; unele își păstrează sensul tocmai pentru că rămân în afară ei.