Alarmă în agricultură: Grâul și porumbul se usucă pe câmpuri din cauza secetei și arșiței prelungite

Agricultura românească se confruntă în această perioadă cu o nouă amenințare majoră: seceta pedologică moderată și puternică. Potrivit celei mai recente prognoze agrometeorologice publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), rezerva de umiditate în sol scade alarmant, afectând culturile esențiale precum grâul de toamnă și porumbul.

Grâul, afectat în aproape toată țara

Conținutul de apă din sol pe profilul de 0-100 cm, necesar culturii de grâu, este deja în limite scăzute și chiar deosebit de scăzute în Dobrogea, Maramureș, Banat, mare parte din Transilvania, Crișana și Oltenia, precum și izolat în Muntenia și Moldova. Vorbim de o secetă pedologică moderată până la severă, cu potențial real de a afecta recolta.

În unele zone agricole din Moldova, Muntenia, estul Olteniei și părți din Crișana și Transilvania, solul mai reține încă umiditate la niveluri satisfăcătoare sau apropiate de optim. Cu toate acestea, aceste insule de stabilitate sunt din ce în ce mai rare, în contextul temperaturilor caniculare.

Porumbul rezistă mai bine, dar e și el expus

În cazul culturii de porumb, ANM semnalează o situație mai puțin critică, dar cu riscuri reale în zonele cu istoric de ariditate. Rezerva de umiditate este satisfăcătoare în Moldova, Oltenia, Muntenia și părți din Transilvania și Banat. Totuși, Maramureșul, Dobrogea și Crișana, precum și nordul Banatului și sudul Munteniei, înregistrează deja deficite clare de apă în sol.

Aceste condiții de secetă, combinate cu temperaturile extreme, generează fenomenul de arșiță – care a afectat deja întreg teritoriul agricol în perioada 1–26 iunie, cu intensitate maximă în sudul, sud-estul și sud-vestul țării. În unele regiuni, valurile de căldură au durat între 11 și 16 zile, ceea ce a dus la ofilirea temporară și răsucirea aparatului foliar al plantelor neirigate.

În ciuda secetei, unele lucrări de recoltare continuă. Orzul de toamnă este în plin proces de strângere, în timp ce grâul de toamnă atinge maturitatea deplină în multe zone, cu excepția celor nordice și centrale, unde plantele sunt încă în stadiul de maturitate în lapte sau ceară.

Rapița se apropie de finalul ciclului vegetativ, iar în unele zone se află deja în plină recoltare. Floarea-soarelui și porumbul continuă dezvoltarea vegetativă, dar cu riscul evident de întârziere sau chiar compromitere în lipsa ploilor. Cartoful și sfecla de zahăr parcurg etapele de tuberizare, respectiv îngroșare a axei hipocotile, însă stresul hidric le poate afecta randamentul.

În livezi și podgorii, fazele de dezvoltare decurg normal, însă recoltele ar putea fi afectate dacă seceta persistă. Recoltarea cireșelor, vișinelor și caiselor este în plină desfășurare, iar vița-de-vie înregistrează formarea și dezvoltarea boabelor.

Prognoza meteo: temperaturi ridicate și ploi locale

Temperaturile rămân peste normalul perioadei în majoritatea zonelor agricole, cu maxime ce pot atinge 37 de grade Celsius, în special în regiunile de câmpie. Temperaturile minime vor oscila între 9 și 23 de grade, cele mai scăzute fiind prognozate în zonele depresionare.

ANM anunță ploi locale cu caracter torențial, însoțite de descărcări electrice, grindină și vijelii izolate. Totuși, caracterul neregulat al precipitațiilor limitează șansele reale de remediere a secetei pedologice.

Pe fondul acestor condiții, agricultorii trebuie să-și adapteze rapid strategiile. Fenomenele extreme precum arșița, seceta pedologică și oscilațiile termice pun o presiune uriașă pe culturile agricole și pe ritmul lucrărilor de sezon. Deși ANM consideră că, per ansamblu, condițiile agrometeorologice vor permite desfășurarea activităților agricole, riscurile rămân semnificative pentru o parte importantă a producției.

Pentru fermieri, fiecare ploaie contează, iar lipsa irigațiilor și a unor măsuri eficiente de adaptare agricolă ar putea transforma acest sezon într-o provocare dificilă pentru securitatea alimentară națională.

Sursă foto: Pexels