Care este de fapt miza în cazul pestei micilor rumegătoare?! Afaceri de milioane de euro distruse și falimentul fermierilor români. Ce declară aceștia
Agricultură
Pesta micilor rumegătoare a băgat spaima în toți fermierii care dețin exploatații de ovine sau caprine, iar falimentul pare că le bate la poartă. Dacă boala va afecta sau nu efectivele de animale ale unui fermier pare să fie în această perioadă doar o chestiune de noroc. Chiar dacă autoritățile au luat măsuri și au eradicat focarele confirmate la nivelul județului Constanța, marea majoritate a crescătorilor sunt sceptici în legătură cu existența acestei boli și unii cred că boala este doar un motiv pentru a fi distruși crescătorii români de animale și încetate exporturile. Astfel, piața românească ar putea deveni în viitorul apropiat doar una de desfacere. Scenariul este unul destul de paluzibil în contextul în care pe rând, în țara noastră au existat boala vacii nebune, gripa aviară, pesta porcină și acum pesta micilor rumegătoare. Fermierii români s-au văzut cu afacerile puse pe butuci rând pe rând, iar românii au devenit încet, dar sigur și fără cale de întoarcere, consumatori ai piețelor externe. De exemplu, la acest moment, România importă 60% din carnea de porc consumată la nivel național anual, fiind este cel mai mare importator net dintre țările din regiune.
Crescătorii de animale din județul Constanța își fac griji tot mai mari în legătură cu evoluția situației legate de pesta micilor rumegătoare. Până la acest moment, la nivelul județului Constanța au fost deja confirmate cinci focare de pestă a micilor rumegătoare în Topalu, Sinoe, Pantelimon, Stejaru și Hârșova și s-a impus uciderea unui număr de 4.000 de ovine și 500 de caprine.
Astfel, în data de 23 iulie a fost confirmat primul focar de pesta micilor rumegătoare din județul Constanța, în satul Sinoe, comuna Mihai Viteazu în două exploatații de 424 capre. Ulterior, pe 26 iulie a fost confirmat un alt focar, în Topalu, într-o exploatație cu un efectiv de 561 ovine și 14 caprine. Mai apoi, pe 2 august a fost confirmat virusul în mai multe exploatații din Hârșova, la un efectiv de 1.169 capete ovine. Pe 3 august, au venit analizele în cazul exploatațiilor din Stejaru, comuna Saraiu, rezultatele fiind pozitive pentru un efectiv de 2.337 capete ovine. Ultimele confirmări ale virusului au fost în Pantelimon, pe 8 august, în două exploatații cu 288 caprine.
În încercarea disperată de a-și apăra animalele și traiul zilnic, crescătorii de animale au luat deja măsuri pentru a evita extinderea bolii din alte zone către fermele pe care le dețin. Astfel, în această perioadă, proprietarii de animale evită să cumpere și să aducă în propriile ferme ovine sau caprine din alte ferme și spun că încearcă pe cât posibil să rămână izolați de zonele în care această boală face mari probleme pentru a-și salva afacerile și traiul de zi cu zi.
Unii crescători de animale consideră că această boala nu există și sunt de părere că prin această campanie se încearcă distrugerea fermelor de animale, așa cum s-a întâmplat în trecut atunci când în țara noastră a apărut virusul gripei aviare la păsări sau pesta porcină la suine.
Oierii se tem de o interdicție la export a ovinelor vii din România. Patru țări deja au impus RESTRICȚII la exportul de animale
România deține al doilea cel mai mare efectiv de ovine din Uniunea Europeană și concurează la export țări puternice, precum Spania sau Grecia. Potrivit ANSVSA, principalele piețe pentru export sunt Iordania, Arabia Saudită, Israel, Liban, Libia, Kuweit, Maroc, Algeria, Turcia.
Șeful ANSVSA, Alexandru Bociu anunța, la finalul lunii mai 2024 că România va relua exportul de animale vii către Turcia după circa șase ani de pauză.
România este pe primul loc în Europa la carnea de oaie, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Cu toate acestea, cei mai mulți oieri sunt sceptici cu privire la prezența bolii și mai ales privind sursa îmbolnăvirilor. Cei mai mulți se tem ca sectorul să nu fie pus la pământ de pesta micilor rumegătoare, pe modelul pestei porcine africane.
Autoritatea Sanitar-Veterinară a anunțat la finalul lunii iulie că Rusia, Serbia, Croația și Ungaria au impus restricții de import pentru animalele din România. Iar țările arabe, unde România exportă mare parte din oi cer analize suplimentare. În momentul de față se mai discută încă achiziții de miei românești, dar navele venite să preia animale nu încarcă și nici nu pleacă cu oi din România, fiind așteptate decizii din țările de destinație.
Anul trecut, crescătorii români au livrat peste hotare aproape 1,4 milioane de capete, câștigând aproape 300 de milioane de euro.
„Cred că se vrea să se termine cu animalele din România, să le „termine” de tot”
Am stat de vorbă cu câțiva dintre crescătorii de animale care dețin exploatații mici în județul Constanța despre măsurile pe care aceștia le-au luat pentru a-și proteja animalele, dar și despre ceea ce cred în privința adevărului din spatele pestei micilor rumegătoare:
„Eu am 120 de capre și 200 de ovine la acest moment. În trecut am avut mult mai multe, dar acum doi ani am mai renunțat din ele. Este o afacere de familie din care ne întreținem. Vindem doar brânză și laptele l-am dat la Olympus, până de curând. Sub nicio formă nu avem cum să vindem din efectivele pe care le avem pentru că noi din asta trăim. Suntem crescători de aproape 18 ani”, ne-a declarat Georgeta Bucur din satul Coslugea, comuna Lipnița.
Femeia spune că și-a luat deja măsuri de siguranță: în afara familiei care se ocupă de animale și a ciobanului, nimeni nu intră în contact cu animalele și nu va permite aducerea de animale străine în turmă.
„Multe animale mor de la bătrânețe, nu de la boală. Eu nu cred în această boală. Sincer, nu am eu multă experiență, dar cred că se vrea să se termine cu animalele din România, să le „termine” de tot. La noi în sat erau opt cârduri de animale. Treptat, lumea le-a vândut, nu au mai putut să le întrețină în primă fază. Mulți se plâng de ciobani, că nu sunt, dar dacă vrei să ții animale, poți să le ții și în familie. Eu nu pot să trăiesc fără animale, iubim animalele și nu cred că am putea face altceva”, ne-a mai spus Georgeta Bucur.
Și în comuna Pantelimon, unde a fost înregistrat ultimul focar de pestă a micilor rumegătoare, fermierii și-au luat măsuri de siguranță.
Ce spune fermierul din Pantelimon care a rămas fără 300 de capre după ce virusul a fost confirmat în exploatația sa
Am stat de vorbă și cu fermierul din Pantelimon a cărui exploatație a fost afectată deja de pesta micilor rumegătoare și care a rămas fără capre, Cristian Drăguț.
Omul crede că totul a plecat de la unele efective de animale aduse din alte zone, care ar fi murit, iar leșurile acestora ar fi fost împrăștiate pe câmpurile din zonă. Purtătorii ar fi fost, în opinia sa, câinii care ar fi adus virusul în ferma sa, dar nu numai.
„Eu am anunțat medicul veterinar miercurea trecută, mi-a luat imediat analize, a doua zi a fost confirmat virusul și vineri le-a sacrificat pe toate. Au fost împușcate, li s-a luat analize din creier și măduvă tuturor celor 288 de animale pe care le aveam. Din câte am înțeles analizele vor arăta și dacă boala ar putea fi transmisă și la alte specii de animale, nu doar capre și oi.
Acestea au fost îngropate într-o groapă și sigilate. Înainte de asta au fost cântărite pentru a se cunoaște pe ce cantitate se va da despăgubire”, ne-a spus Cristian Drăguț, localnicul din Pantelimon.
„Gata, e faliment curat!”
Fermierul ne-a precizat și ce simptome aveau animalele sale înainte de confirmarea bolii în urma analizelor:
„Animalele erau foarte răcite, aveau probleme cu tranzitul, nu mai mâncau, nu beau apă, le-a scăzut laptele, erau apatice. În câteva zile au murit. Eu când am văzut primele simptome le-am băgat în carantină. Ajunsesem la 70 de capre în carantină. Celor sănătoase le asiguram totul, dar chiar și așa pe rând „picau” din ele. Când am văzut că înțearcă și la lapte mi-am spus: Gata, e faliment curat!”.
Fermierul spune că acum se va ocupa de igienizarea saivanelor, până când autoritățile îi vor da despăgubirile de care are nevoie ca de aer pentru a-și repune pe picioare afacerea.
„Nu ne-a spus nimeni nimic despre cum vom fi despăgubiți, nimeni nu știe nimic! Probabil o să mai dureze.. Când se va întâmpla asta, vreau să îmi cumpăr efectivul de animale din nou. Eu am diplomă de tehnician veterinar, iubesc animalele de mic și mereu mi-am dorit să am capre de care să mă ocup. Animalele erau singurul venit al familiei, plus subvenția, pășunatul …. „, ne-a mai spus Cristian Drăguț.
Fermierul mai spune că, în opinia sa, virusul există însă, din punctul său de vedere nu vede o rezolvare în a ucide animalele în masă:
„Eu când am băgat animalele în carantină, unele dintre ele își reveneau chiar și fără tratament: pur și simplu pe mâncare bună și cu vitamine, calciu …. Nu era cazul de omorât. Ce aveam eu, mergeau tratate, nu ar fi fost necesară această măsură”.
La fel ca și fermierul din comuna Lipnița și în această parte a județului crescătorii predau în trecut laptele către Olympus, o dată la trei zile.
Se pare că un alt butoi de pulbere este pe cale să „explodeze” la nivelul comunei. Un alt fermier are probleme cu efectivele sale de capre și așteaptă rezultatele luate de medicii veterinari.
„Deocamdată suntem rezervați. Dacă era pestă, toate cârdurile de animale aveau problema asta”
Un alt crescător de ovine din Pantelimon, Marius Balaban, care deține 370 de oi și-a luat măsuri de siguranță pentru prevenirea bolii în ferma sa. Cât despre modul cum a ajuns boala în exploatațiile consăteanului său, Marius Balaban ne-a spus că este rezervat cu privire la exprimarea unei opinii în acest sens:
„Deocamdată noi nu avem probleme, deocamdată suntem rezervați, este pestă, nu este pestă – au fost aduse animale din alte părți, nu știm exact dacă asta este cauza. Dacă era pestă, toate cârdurile de animale aveau problema asta pentru că au păscut toate pe toate câmpurile și cele care au și care nu au. Ducem animalele în continuare pe câmp, dar doar pe niste miriști”.
În altă zonă a județului, la Amzacea, deținătorul fermei „Căprițele Dianei”, Nelu Dima, ne-a declarat că în ferma sa au fost luate din pripă toate măsurile de siguranță pentru a preîntâmpina o eventuală problemă:
„Problema, din punctul meu de vedere este importul de animale – când le aduci din alte exploatații în exploatația ta și pășunatul. Dacă se paște unde a fost o capră bolnavă microbul se ia imediat (…) Noi oricum nu scoatem animalele din exploatație la pășunat. La noi a venit veterinarul și ne-a făcut instructajul pe care noi îl știam și îl respectam. (…) Noi, de exemplu, în week-end am fost la târgul de la General Scărișoreanu dar am avut grijă să nu intrăm nici măcar în mașină cu aceleași încălțări pe care le-am folosit acolo„.
România importă 60% din carnea de porc consumată la nivel național anual. Ce urmează?
Dacă situația privind pesta micilor rumegătoare va degenera, aceasta va genera și scumpiri în lanț, situație care va afecta, în final, tot consumatorul de rând. Dincolo de carne, ovinele și caprinele furnizau materia primă – laptele, iar lipsa acestuia va genera automat importuri din alte state.
La acest moment, România importă 60% din carnea de porc consumată la nivel național anual, fiind este cel mai mare importator net din Europa Centrală și Balcani, cu importuri de 950,5 milioane de euro anul trecut, cu 28% mai mult decât anul trecut, arată datele unui studiu realizat de Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA), citate de economica.net. Care va fi situația referitoare la ovine și caprine vom afla cu toții în următoarea perioadă.
Foto: Rol ilustrativ Freepick
Citește și:
FOCARE de pestă a micilor rumegătoare, confirmate la mai multe exploatații din Pantelimon
