Dobrogea, în fața pericolului deșertificării: Terenuri aflată în apropierea Mării Negre, tot mai vulnerabile la acest fenomen

Agricultură
În ultimii 25 de ani, România a pierdut peste 1,1 milioane de hectare de teren arabil, iar această situație devine din ce în ce mai alarmantă pe măsură ce solurile se degradează prin aridizare și deșertificare, potrivit economica.net. 2024 a fost un an record din punct de vedere al temperaturilor, fiind cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, ceea ce a agravat fenomenul de degradare a terenurilor agricole.
Acest fenomen afectează în mod direct zonele din sud-estul țării, inclusiv regiunea Dobrogea, o zonă cu o mare importanță agricolă și ecologică, aflată la marginea Mării Negre.
Conform informațiilor prezentate de Ministerul Agriculturii, aproximativ 781.600 de hectare de teren arabil sunt expuse unui risc extrem de mare de degradare, din cauza aridizării și a riscurilor de deșertificare.
Dintre acestea, 251.876,27 de hectare sunt considerate cu susceptibilitate extrem de mare, iar 529.760,71 de hectare cu susceptibilitate foarte mare. Acest fenomen este cu atât mai periculos cu cât, la nivel național, România dispune de aproximativ 8,2 milioane de hectare de teren arabil, iar aceste terenuri sunt esențiale pentru producția agricolă, ce se desfășoară într-un sistem de rotație a culturilor.
Deși suprafața terenurilor arabile a scăzut constant în ultimii ani, atingând 9.300 de hectare în 2000, comparativ cu 8,2 milioane de hectare în prezent, pericolul continuă să crească. Deșertificarea afectează tot mai multe regiuni, iar Dobrogea, aflată în apropierea Mării Negre, este o zonă vulnerabilă la acest fenomen, având în vedere că riscurile de deșertificare sunt în creștere și în regiunile limitrofe ale Mării Negre din Bulgaria și România.
De asemenea, o altă problemă semnificativă o reprezintă terenurile nisipoase, care sunt, de asemenea, susceptibile la eroziune eoliană. Conform datelor Ministerului Agriculturii, 321.463 de hectare de teren nisipos sunt expuse acestui tip de eroziune, care presupune îndepărtarea progresivă a solului și rocilor prin acțiunea vântului. Cu toate acestea, fermierii pot obține rezultate bune în zonele nisipoase dacă aplică tehnologiile corecte recomandate de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
Această degradare rapidă a solurilor reprezintă o amenințare majoră pentru viitorul agricol al regiunii Dobrogea și al întregii țări, iar protejarea terenurilor arabile și implementarea unor măsuri de combatere a deșertificării și aridizării devin priorități pentru autoritățile române. În contextul Uniunii Europene, degradarea terenurilor și riscurile de deșertificare sunt probleme tot mai presante, iar România se află într-o zonă vulnerabilă, alături de alte state din sudul Europei și din apropierea Mării Negre, care se confruntă cu aceleași provocări ecologice.
Sursă foto: Pexels