Astăzi este Lăsata Secului. Ce tradiții și obiceiuri sunt în această zi și ce nu trebuie să faci

Sărbătoarea de Lăsata secului 2019 prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă. Ea este celebrată fie în duminica Lăsatului sec de carne, fie în cea a Lăsatului sec de brânză. Duminica lăsatului sec de brânză este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, amintind, astfel, înainte de intrarea în Postul Sfintelor Paşti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat, adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El.

În unele zone, gospondinele pregătirile încep din ziua de sâmbătă. Ea este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte. Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”.

În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde.

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul. Se juca mult, se mânca și se bea din abundență. Sărbătoarea purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț.

În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă. Acolo se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni.

Lăsatul secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numește “priveghi” și, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou. Acolo sătenii cântau, jucau, mâncau și făceau strigături, cu urări pentru a fi iertați și purificați.

Ce să nu faci la Lăsată Secului de carne: 

1. Nu e bine să împrumuți obiecte sau bani în această zi. Se spune că dacă faci asta vei avea parte numai de pagube, iar sărbătorile nu vor fi unele fericite.

2. Nu e bine să consumi mâncarea nesărată. Bătrânii spun că dacă te zgarcesti la sare și ceilalți se vor zgarci când le vei cere ajutorul.

3. Nu e bine să depui eforturi fizice mari ori să speli haine în această zi. Dacă faci asta riști să atragi necazuri nu doar asupra ta ci și asupra celor dragi ție.

Postul Paștelui ține șapte săptămâni, de luni, a doua zi după Lăsatul secului, și până în Sâmbăta Mare. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților iar femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin. Noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.

Sursa: www.evz.ro/www.dcnews.ro