Astăzi este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi. Ce tradiții și obiceiuri sunt în această zi

În timp ce astăzi unii români petrec de Sfântul Ioan, alții abia sărbătoresc Crăciunul.  Peste un milion de români sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. 

Crăciunul pentru creştinii ortodocşi de rit/stil vechi este sărbătorit la 7 ianuarie, întrucât calendarul iulian (pe rit/stil vechi) este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial.

Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar la 1 octombrie 1924, conform site-ului www.crestinortodox.ro.

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în România în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Tradiții și obiceiuri 

În ziua de Crăciun se merge la biserică pentru a asculta Sfânta Liturghie. Pe masa de Crăciun se află 12 feluri de mâncare, corespunzătoare celor 12 apostoli ai lui Isus.

Preparatele sunt cele tradiționale, ciorbă, zacuscă, preparate din porc, vin roșu și votcă. Un desert tradițional este plăcinta de dovelac, în care se pune o monedă. Persoana care o găsește va avea noroc tot anul. Sub fața de masă se pun bani pentru a aduce bogăție și sunt ținuți acolo până la Bobotează, care se sărbătorește pe 19 ianuarie.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”, conform Folclor Românesc.

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot pe 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, când se scot şi se dau animalelor să le mănânce, pentru a le păzi de rele.

Întrucât Crăciunul pe rit vechi este decalat, și Anul Nou se sărbătorește la o dată diferită. Astfel că Revelionul are loc în noaptea de 13/14 ianuarie.

Sursă Foto: Adobe

Sursă: Unica / Folclor Românesc 

Citește și:

Crăciunul pe rit vechi: De ce credincioșii pregătesc 12 feluri de mâncare