Ce tradiţii sunt respectate și ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii

Pe 4 aprilie 2026, credincioșii ortodocși marchează Sâmbăta lui Lazăr, praznic care comemorează miracolul învierii săvârșite în Betania, relatat în Evanghelia după Ioan, sărbătoare cunoscută în tradiția populară și ca Moșii de Florii. Această zi aduce în prim-plan atât amintirea învierii lui Lazăr, cât și obiceiul bine înrădăcinat al pomenirii celor adormiți. În această zi, credincioșii împart ofrande și aprind lumânări, păstrând vie legătura cu cei plecați.

Sâmbăta lui Lazăr amintește de minunea învierii lui Lazăr din Betania, săvârșită de Iisus Hristos la patru zile după moartea acestuia, moment care ocupă un loc central în învățătura creștină despre puterea lui Dumnezeu asupra morții. Această zi marchează totodată o schimbare importantă în ritmul liturgic al Postului Mare, pregătind trecerea către sărbătoarea Floriilor și, mai apoi, către Paști.

Cum sunt pomeniţi morţii

În Sâmbăta lui Lazăr, pomenirea celor adormiți ocupă un loc aparte în viața spirituală a credincioșilor, fiind dedicată rugăciunii pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice.

În biserici se oficiază slujbe de pomenire, în cadrul cărora sunt rostite numele celor adormiți.

Un element esențial al acestei zile îl reprezintă împărțirea de pomană. Oamenii pregătesc colivă, colaci, fructe sau alte bucate de post, pe care le oferă celor nevoiași sau le împart în memoria celor plecați.

Se mănâncă icre?

În fiecare an, Sâmbăta lui Lazăr readuce în discuție o întrebare frecventă în rândul credincioșilor: este sau nu permis consumul de icre în această zi? Opiniile sunt împărțite, în funcție de tradițiile locale, unii afirmând că există o astfel de dezlegare, în timp ce alții susțin contrariul. Diferențele de interpretare provin, în mare parte, din obiceiuri regionale, mai ales în zonele unde peștele este parte importantă din alimentație, precum Delta Dunării.

În calendarele bisericești nu este menționată nicio dezlegare la icre pentru Sâmbăta lui Lazăr.

Alte tradiţii şi obiceiuri

Sâmbăta lui Lazăr este însoțită, în diferite regiuni ale țării, de o serie de obiceiuri care completează rânduiala bisericească și dau culoare acestei zile, scrie Antena3.

• culegerea și sfințirea ramurilor de salcie, folosite apoi la Florii;
• pregătirea „lăzăriței” – un obicei specific copiilor, care colindă pentru a vesti învierea lui Lazăr;
• rostirea de cântece și strigături ritualice în unele zone rurale;
• coacerea plăcintelor sau a altor bucate speciale de post, oferite ulterior de pomană;
• curățarea gospodăriilor și pregătirea casei pentru sărbătorile pascale;
• aprinderea focurilor rituale sau a lumânărilor în curți, ca simbol al purificării și al luminii;
• păstrarea unei zile de liniște și rugăciune, fără activități gospodărești grele;
• oferirea de daruri copiilor sau celor nevoiași, ca gest de milostenie și comuniune comunitară.

Foto: Doxologia