Constanța: Expoziția Imaginarium, universul fantastic al conf. univ. dr. Sînzianei Romanescu de la Ovidius, deschisă la Teatrul Căluțul de Mare până pe 29 septembrie

Expoziția Imaginarium a artistei Sînziana Romanescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, deschisă la Teatrul pentru copii și tineret „Căluțul de Mare”, în perioada 16-29 septembrie 2026, reflectă preocupările sale legate de manuscrisele medievale ilustrate, așa-numitele „anluminuri” (fr. enluminure), ca expresie a gândirii simbolice a omului medieval, pentru care realitatea lumii era un sistem de semne care se cereau decodate, căci se credea că lucrurile vizibile trimiteau la un sens spiritual înalt, dar ascuns, în care binele, răul și posibilitatea mântuirii structurau existența.

În acest sens, „bestiarele” medievale sunt culegeri de texte ilustrate cu miniaturi, având caracter moralizator, în care apar animale reale sau fantastice, cu conotații simbolice, personificând virtuțile (binele), dar mai ales viciile (răul). Principala sursă iconografică a acestora a fost celebrul Physiologus latin, dezvoltat și interpretat în sens creștin în Evul Mediu Occidental de către Vincent de Beauvais (secolul al XIII-lea), în tratatul său Speculum naturale (Oglinda naturii) – prima parte a enciclopediei Speculum Maius (Marea oglindă), reunind texte în limbile latină, greacă, arabă și ebraică. Printre cele mai cunoscute bestiare medievale, purtând numele autorilor, se numără cele scrise în dialect anglo-normand de: Philippe de Thaon (cca. 1121-1135), Gervaise (sfârșitul secolului al XII-lea / începutul secolului al XIII-lea), Guillaume le Clerc (cca. 1210-1211).

De o importanță deosebită este și Cartea orelor (fr. Le Livre d’heures; engl. The Book of Hours) – carte liturgică pentru laici – care conține o colecție de psalmi, corespunzători oficiului divin (Liturghiei orelor) și, adesea, un calendar (care urmărește evoluția liturghiei de-a lungul anului), Evangheliile și slujbe speciale. Apărute în secolul al XIII-lea, aceste cărți au cunoscut apogeul în Europa Occidentală în secolul al XV-lea, înregistrând multiple versiuni și chiar ediții de lux, precum Les Très Riches Heures du Duc de Berry (executată de frații Limbourg pe la 1412, rămasă neterminată la moartea acestora în 1416 și continuată apoi de alți ariști).

Investigația artistei merge și mai departe înapoi în timp, ajungând chiar la Evangheliarul din Kells (engl. Book of Kells), manuscris în latină, realizat de călugării celți de la abația Kells în jurul anului 800, o capodoperă a Britaniei pre-normande.

Pornind de la toate aceste surse complexe, Sînziana Cuciuc-Romanescu creează un propriu univers vizual, în care elementele zoomorfe își diluează semnificațiile dogmatice și alegorice pe care le aveau în manuscrisele medievale (ca întruchipări ale virtuților și viciilor). Lucrările ei sunt populate de animale fantastice – unicornul sau șarpele care își înghite coada, ouroboros (simbol ezoteric, datând încă din Antichitate, al ciclicității vieții și morții, al renașterii), dar și de animale sălbatice sau domestice, precum veverița, iepurele (evocând și romanul lui Lewis Carroll, Alice în Țara Minunilor, 1865) sau pisica. În acest ultim caz, artista a folosit ca model chiar propriul animal de companie, pisicuța ei Cookie, aducând motivul în contemporaneitate.

Un alt ciclu tematic este dedicat fluturilor, a căror grafie delicată, alături de fundalurile cu elemente geometrice sau vegetale stilizate, amintește de decorativismul elegant Art Nouveau. Soarele și Luna – ca aștrii tutelari, uneori antropomorfizați, cerul de diferite culori (cu nori, senin sau înstelat) contribuie la conturarea unei cosmogonii care sporește efectul suprarealist.Manuscrisele sus-menționate au generat și o serie de lucrări care aduc în prim-plan fantezia și complexitatea miniaturiștilor medievali în privința motivelor decorative (între care, cadrul cvadrilob, floarea de crin, steaua, spirala, crucea, pătratul, cercul, caroiajul), pe care artista le traduce în compoziții figurative sau abstracte, în care casetele cu diverse motive contrastează cu caligrafia liberă, spontană, mimând scrisul în manieră expresionistă.

Lucrările – concepute în serii de câte 6 sau 12 (ca cifre simbolice)  sunt executate, cu un desen sigur și cu sensibilitate cromatică, în tehnică mixtă pe hârtie, artista folosind deopotrivă: acuarela, marker-ul, tușul, creioanele colorate sau foița de aur (care amintește fondul de aur al icoanelor și mozaicurilor bizantine).

Expoziția Sînzianei Romanescu prilejuiește publicului contemporan o fabuloasă întâlnire cu universul vizual al miniaturiștilor medievali, conferindu-i noi semnificații.