Obiceiuri, superstiții și tradiții de Anul Nou. Ce este bine să faci în noaptea dintre ani

Fiecare țară în parte are anumite superstiții și tradiții legate de Anul Nou. Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper. 

La români, conform tradiției, în noaptea de Anul Nou românii trebuie să facă cât mai mult zgomot pentru a alungă toate spiritele rele.

Unii români merg chiar mai departe și obișnuiesc să țînă în buzunar o căpățână de ustoroi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele.

O altă superstiție de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o dată cu el, aruncăm afară din casă și norocul.

Și că tot vine vorba de bani, există și superstiția conform căreia oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie pe când începe noul an. În caz contrar, aceștia vor rămâne datori întreg anul.

De asemenea, o bine cunoscută superstiție spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influență tot anul. Conform tradiției, persoanele cu părul blond sau roșcât aduc ghinion în timp ce cele brunete aduc noroc. De asemenea, dacă prima persoană care întră în casă este bărbat, anul va fi plin de noroc, în timp ce dacă femeile întră primele, acesta va fi plin de ghinion.

Ce trebuie să facă fetele nemăritate

Conform tradiției populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramură de măr și un ban. Dimineață, fetele își vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.

De asemenea, la miezul nopții, ușa casei trebuie să fie deschisă, permițând astfel anului vechi să iasă, în timp ce cel nou să între.

Preluat mai nou și de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de către îndrăgostiți. Aceștia cred că astfel vor fi însoțiți de dragoste întreg anul.

Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine că fiecare persoană să poarte o haina nouă dar și ceva roșu, ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.

Toate obiceiurile și superstițiile de anul nou variază în funcție de regiune și de țară. Unele dintre ele au fost modernizate în timp ce altele au fost uitate sau ignorate de cei tineri.

Mai mult, în noaptea de Anul Nou persoanele nu au voie să doarmă, iar cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. De asemenea, trebuie să ai și bani în buzunar pentru că noul an să nu te prindă sărac.

Românii obișnuiesc să consume pește în noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină și ușoară în anul ce urmează.

Pe de altă parte, carnea de pasăre este aducătore de ghinion. Acest lucru se datorează faptului că păsările de scurte scormonesc pământul și îl împrăștie, fapt corelat cu împrăștierea prosperității și a binelui din casă.

În noaptea dintre ani dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiției, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care românii le au în noaptea de Anul Nou dar și în prima zi a noului an, colindele joacă un rol extrem de important. Printre acestea trebuie neapărat să amintim Sorcova și Plugușorul.

Totuși, în noaptea dintre ani este important să ne punem mereu o dorința și să întâmpinăm anul ce vine cu speranțe mari.

Calendarul de ceapă de Anul Nou arată lunile secetoase 

În trecut, când viața oamenilor depindea de recoltele obținute, de Anul Nou țăranii încercau să afle cum va fi vremea în anul următor, că să știe când să are și să semene. Astfel, în noaptea Anului Nou, țăranii apelau la calendarul din cărbuni sau la calendarul de ceapă de Anul Nou.
Era folosit și calendarul de ceapă. În 12 foi de ceapă erau puse cantități egale de sare și erau lăsate pe pervazul ferestrei. Fiecare foaie de ceapă simboliza o luna din anul calendarisitic. A doua zi, se putea observa gradul de umiditate. În funcție de umiditate, se știa care luni ale anului vor fi secetoase și care ploioase. Și aceasta era o previziune importantă pentru agricultor, potrivit crestinortodox.ro.

Atât de importantă era recolta încât și prin colinde li se urau oamenilor să aibă parte de recolte îmbelșugate. Există tradiția că atunci când flăcăii mergeau cu Plugușorul să folosească un plug adevărat. Cu el trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului că să-i meargă bine semănăturile. Tot în ajunul Anului Nou se mergea și cu semănatul. Aruncau în brazdă proaspătă semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Sau aruncau grâul peste casă, să crească cât casă. Așa sperau să obțînă o recoltă bogată în anul următor.

Sursa: www.calendarulortodox.ro