Tradiții, obiceiuri și superstiții la români în Ajunul Bobotezei

De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca să îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă. În Ajunul Bobotezei, prin tradiţie, se ţine post negru. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Boboteaza este în primul rând o sărbătoare creştină şi reprezintă momentul încheierii sărbătorilor de iarnă. De aceea, se spune, acesta este momentul când dispar de pe faţa pământului (temporar), diavolii, strigoii, asociaţi uneori cu dezlănţuirile furtunoase ale viscolelor iernii, marcând o trecere timidă către celălalt anotimp.

În această zi, Ioan Botezătorul îl botează pe Iisus în apa Iordanului. Tot acum se ţine şi sărbătoarea Botezului, una dintre cele şapte Taine, cea fără de care nu este posibil să fii creştin.

Ce semnificație are busuiocul de Bobotează

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

Se spune că în Ajunul Bobotezei animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În Bucovina, mai ales, gospodinele gătesc fel de fel de bucate. Tot în vechime era la mare căutare prepararea grâului fiert, îndulcit cu miere sau mac râșnit, presărat cu miez de nucă și a vărzarelor- plăcinte umplute cu varză, găluștele și prunele uscate.

Prin case, în această zi se gătește și pește prăjit sau borș de pește. Nimeni nu mănâncă din ele până când nu vine preotul și le sfințește, stropindu-le cu agheasmă.

Preotul stropește cu agheasmă veșmintele din casa fiecăruia. După ce sunt sfințite cu agheasmă, o parte din bucate sunt aruncate la rădăcina copacilor pentru a fi roditori peste ani. Pomii sunt stropiți cu agheasmă, în același scop. Și animalele din ogradă sunt stropite cu agheasmă.

Faptele de astăzi se spune că sunt menite să atragă prosperitatea în noul an, să protejeze pomii și animalele din ogradă.

În trecut, cu aluatul de la vărzare gospodinele ungeau tulpina pomilor, convinse fiind că vor aduce roade bogate peste vară. În aceeași categorie a actelor apotropaice (cu rol de protecție) intră și obiceiul de a strânge cenușa din vatră pentru a o presăra, la primăvară, peste straturile cu răsaduri, spre a fi păzite de lighioanele dăunătoare.

Câteva superstiții vizează tot viitorul, felul în care se va desfășura viața în noul an: femeia care se ceartă cu bărbatul ei în această zi, va avea parte de sfadă tot anul.

Tot în vechime, în ajunul Bobotezei se așezau pe masă sare, pâine, un pahar cu apă. Se credea că sufletele celor morți, din familie, vin noaptea și se ospătează cu ele.

O superstiție întâlnită mai ales în zonele rurale spune că în Ajunul Bobotezei nu este bine să arunci gunoiul din casă, pentru că „îți scoți norocul”.

După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească. De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.