Marea Neagră poate deveni un pilon al securității energetice regionale. Ministerul Energiei lansează apel public pentru dezvoltarea eoliană offshore

Ministerul Energiei a lansat un apel public pentru exprimarea interesului în vederea realizării unui studiu esențial privind identificarea și delimitarea perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore.

„Această etapă marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore – o lege-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră”, se precizează în comunicatul oficial.

Conform Ministerului Energiei, studiul va include o analiză complexă a potențialului eolian din largul Mării Negre, dar și a altor factori critici pentru dezvoltarea proiectelor, cum ar fi structura geotehnică a fundului marin, impactul asupra biodiversității și mediului, conexiunile posibile la Sistemul Energetic Național, precum și compatibilitatea cu alte activități maritime – de la navigație și pescuit, la extracții și zone militare.

„Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice. În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali de renume, precum Banca Mondială, și al Comisiei Europene, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM”, a mai transmis instituția.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța strategică a acestui demers pentru viitorul energetic al țării, afirmând că:

„Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. În mandatul meu am prioritizat investițiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica și consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potențial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcția unei noi arhitecturi energetice pentru țara noastră.

Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific și în acord cu cele mai bune practici internaționale. Invit toți actorii relevanți – companii, consorții, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potențialul Mării Negre într-un motor real al tranziției energetice din România.”

Obiectivul acestui studiu este de a susține dezvoltarea unei capacități de cel puțin 3 GW de energie eoliană offshore până în 2035, în conformitate cu angajamentele asumate de România la nivel european.

Potențialii participanți își pot transmite expresiile de interes până cel târziu pe 10 iunie 2025.

Reamintim că, în februarie 2024, Banca Mondială a publicat un raport privind potențialul eolian offshore al României. Conform concluziilor prezentate, până în 2035, țara ar putea instala până la 7 GW în capacități eoliene offshore. Estimările detaliază un potențial total de 76 GW în resurse eoliene marine, dintre care 22 GW sunt adecvați pentru turbine fixe, iar 54 GW pentru turbine plutitoare.

Conform versiunii actualizate a strategiei energetice naționale, România își propune ca până în 2035 să atingă o pondere de 44% energie din surse regenerabile în consumul total, în creștere față de obiectivul inițial de 41,1% prevăzut în forma supusă consultării publice.

Sursă foto: Unsplash