Ministrul Energiei, Sebastian Burduja: Tribunalul București a făcut astăzi dreptate, Neptun Deep merge mai departe! Comuna Tuzla și APM Constanța, pârâți în dosar

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja anunță că „astăzi, printr-o decizie fermă, justiția a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep“.

Sebastian Burduja spune că Tribunalul București a respins în fond acțiunea Greenpeace, iar „ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom“.

„Această sentință confirmă încă o dată că multe dintre acțiunile de acest fel inițiate împotriva proiectelor strategice ale României sunt fie nefondate, fie inadmisibile. Aceste procese ne costă timp, bani și oportunități majore pentru dezvoltarea și securitatea națională. România a câștigat astăzi nu doar un proces, ci o bătălie importantă pentru interesele noastre strategice. Este inadmisibil ca resursele limitate ale statului român să fie dedicate pentru a combate constant acțiuni judiciare neîntemeiate, în timp ce Greenpeace cheltuiește sute de mii de lei pe avocați pentru a porni procese în serie. Am spus de la bun început că nu avem emoții că justiția va face dreptate. Și așa a fost. România nu poate permite ca proiectele esențiale pentru securitatea noastră energetică să fie sabotate, așa cum au fost în ultimele decenii.
Felicit sincer echipele Romgaz, OMV și colegii din Ministerul Energiei pentru această luptă dusă cu profesionalism și determinare. Neptun Deep este un proiect esențial nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune, asigurând gaz românesc, ieftin și abundent pentru români, frații noștri de peste Prut și toți vecinii noștri, la un preț corect. Astăzi am arătat că, uniți și hotărâți, putem apăra interesele României și putem construi un viitor prosper și sigur pentru generațiile viitoare. Înainte, împreună“, se mai arată în mesajul lui Sebastian Burduja.

În dosar, pârâți sunt comuna Tuzla, Romgaz, Exxonmobil, OMV Petrom SA dar și Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa.

Iată decizia Tribunalului București:

Solutia pe scurt: Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active. Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes. Admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a avizului de mediu nr. 6/21.10.2019. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată. Obligă reclamanta la plata către fiecare dintre pârâtele ROMGAZ BLACK SEA LIMITED NASSAU SRL şi OMV PETROM SA a sumei de 40.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial redus. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin grefa instanței, azi, 12.05.2025.

UPDATE Ce spune reprezentanții Greenpeace

La rândul lor, reprezentanții Greenpeace au transmis un punct de vedere în urma deciziei instanței.

„Tribunalul București a pronunțat, în primă instanță o decizie nefavorabilă Greenpeace în procesul de anulare a planului urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla dedicate proiectului Neptun Deep. În soluția publicată pe scurt, Tribunalul a hotărât să nu analizeze pe fond nelegalitatea de mediu invocată de către Greenpeace România. Cu toate acestea, alte instanțe din România au admis și analizat astfel de argumente în alte procese similare“, au spus reprezentanții ONG-ului.

În continuare, aceștia au mai arătat că „organizația de mediu a semnalat mai multe nereguli în legătură cu avizul de mediu eliberat pentru PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep:

• Nu a fost efectuat un studiu de evaluare a impactului climatic;
• Nu a fost evaluat impactul asupra corpurilor de apă;
• Nu a fost parcursă procedura de consultări transfrontaliere în cadrul procesului de aprobare;
• Nu a fost efectuat un studiu de evaluare adecvată“.

„Ne aflăm într-o situație juridică atipică, în care unele instanțe iau în considerare aspectele problematice ale avizelor de mediu, în timp ce altele nu. Riscurile de mediu rămân, chiar dacă nu li s-a dat atenție în acest proces. O să continuăm cu demersurile până când aceste riscuri vor fi analizate în mod corespunzător de către justiția din România“, a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii, Greenpeace România.

Reprezentanții ONG-ului au precizat că „argumentele Greenpeace de drept au vizat atât aspecte de urbanism, cât și de mediu, respectiv au fost invocate nerespectarea unor condiții esențiale la adoptarea PUZ-ului și a avizelor ce au stat la baza acestuia, inclusiv a avizului de mediu emis în cadrul procedurii“.

„Considerăm că argumentele noastre sunt pertinente, așa încât vom lua decizia de a face sau nu recurs împotriva soluției după ce vom vedea și argumentele din sentința Tribunalului București. Credem cu tărie că evaluarea de mediu trebuie să fie corespunzătoare și pertinentă pentru orice proiect, indiferent cât de mare ar fi acesta, întrucât beneficiile economice pe care le-ar putea avea nu pot justifica nicidecum o evaluare pur formală a impactului asupra unei problematici de mediu complexe (cu arii naturale protejate aflate în proximitate) inclusiv asupra schimbărilor climatice, care poate avea consecințe ireversibile, față de potențialele beneficii economice, efemere prin definiție“, a declarat Mihaela Maravela, avocat barou București.

Conform Greenpeace, „OMV Petrom și Romgaz au solicitat cheltuieli de judecată de peste 250.000 euro în cadrul procesului. Instanța a decis că organizația de mediu trebuie să plătească 16.000 euro în total către companii“.

„Decizia vine în contextul în care Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat companiilor din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile de mediu care atacă proiecte controversate cu impact ridicat asupra mediului și sănătății. România și-a asumat obligații sub tratate europene și internaționale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiție organizațiilor de mediu în cauze de interes public (costuri rezonabile, calitate procesuală activă), cum ar fi Convenția de la Aarhus“, au mai spus reprezentanții Greenpeace.

Sursa foto: greenpeace.org

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și

Proiectul Neptun Deep, în motivarea judecătorilor: Greenpeace nu a făcut dovada existenței unui caz bine justificat pentru suspendarea acordului