Sărbătoare cu cruce ROȘIE luni, 26 octombrie: Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir. Cine își sărbătorește ziua onomastică

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, sau Sfântul Dumitru așa cum este denumit în popor, este sărbătorit în calendarul bisericesc, atât de ortodocși, cât și de catolici, luni, 26 octombrie. Aproape 350.000 de români își sărbătoresc ziua onomastică.

Sfântul Dumitru este Sfânt militar si protector al armatelor, ca si Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, arată Creștinortodox.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Din viața sa aflăm că a fost fiul prefectului din Tesalonic.

După moartea tatălui său a fost numit guvernator al Tesalonicului. Ținând seama de faptul că Dimitrie nu a ascuns că este creștin, a fost întemnițat.

În vremea aceea, creștinii erau trimiși să lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creștinii erau victime sigure. Potrivit tradiției, Nestor – un tânăr creștin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase.

Dimitrie îl va însemna cu semnul sfintei cruci pe frunte și îi vă spune: „Du-te și pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi”. Prin rugăciunele Sfântului Dimitrie, Nestor reușește să-l străpungă cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împăratul Maximian poruncește că lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie străpuns cu sulițele.

Din trupul lui Dimitrie, nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli.

Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (Sremska Mitrovita, în Șerbia), iar moaștele sale au fost aduse în Tesalonic, pe 26 octombrie 413.

Biserica actuală în care se afla moaștele Sfântului Mucenic Dimitrie a fost construita la puțin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634.

A fost transformata în moschee în anul 1493 și redata cultului creștin în 1912.

Tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru

• O tradiție rurală este ca, în ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, să se aprindă focuri peste care să sară copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul, numit și „Focul lui Sumedru”, are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii, potrivit Digi24.
• Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi pun cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.
• Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani, de unde şi zicerea că „la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”.
• De Sfântul Dumitru, potrivit tradițiilor, mai ales în Muntenia, se plătesc datoriile. Se spune că cine cere bani împrumut, îi cere cu vorba de a îi înapoia până la Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie.

Originea numelui Dimitrie

Originea numelui Dimitrie e grecească și amintește de vechea zeiță Demeter.

La noi, pe lângă numele bărbătești Dumitru, Dimitrie (cu prescurtări că Mitrea, Mitru, Mitu, Dima și diminutive că Mitrus, Mitrut, Mitrel, Mitrica, Mitus, Mitel, Mitică), exista și numele femeiesc Dumitra (de unde Mița și alte forme diminutivate).

Dintre cei 331.485 de români care își serbează ziua onomastica de Sfântul Dimitrie, 287.566 sunt bărbați, iar 43.919 sunt femei. Cel mai întâlnit nume este cel de Dumitru, fiind purtat de peste 270.000 de români.

FOTO: Doxologia