Sfântul Mucenic Elefterie, îmblânzitorul fiarelor şi al oamenilor este prăznuit pe 15 decembrie

HRANĂ PENTRU SUFLET
Anual, pe data de 15 decembrie, credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Elefterie. Părți din sfintele sale moaște făcătoare de minuni se află la biserica Sfântul Elefterie din București.
Potrivit Creștinortodox, Sfântul Elefterie s-a născut în Roma într-o familie de nobili creștini. De mic a rămas orfan de tată, fiind crescut numai de mama sa, Antia, care, potrivit tradiției, fusese botezata de către Sfântul Apostol Pavel.
Aceasta a încredințat creșterea și educația singurului ei fiu lui Anichit, Episcopul Romei. Văzând marile daruri ale lui Dumnezeu care luminează sufletul copilului, episcopul l-a hirotonit diacon la vârstă de cincisprezece ani, preot la vârstă de optsprezece ani, și episcop al Iliricului la vârstă de douăzeci de ani.
Acolo Sfântul Mucenic Elefterie a atras pe mulți la credință în Hristos învățând și propovăduind. De aceea, împăratul Hadrian a ordonat comandantului Felix că să îl aresteze pe Sfântul Elefterie și să îl aducă la Roma. Sosind comandantul la Valona (Albania de astăzi), orașul unde își avea scaunul episcopal Sfântul Elefterie, și intrând în biserica, l-a văzut slujind pe acesta. Deodata inima lui Felix s-a schimbat, și a trecut la creștinism.
Felix a primit botezul de la Sfântul Mucenic Elefterie, apoi a plecat împreună cu acesta la Roma. Mergând înaintea împăratului, Sfântul Elefterie a mărturisit că Hristos este Dumnezeul tuturor. Hadrian l-a supus pe Sfântul Elefterie multor torturi: biciuiri, ardere pe pat de fier, aruncarea în smoala clocotita, și arderea în cuptor de foc.
Îmblânzitorul fiarelor şi al oamenilor
Chinurile Sfântului Elefterie au continuat. Hadrian a poruncit să fie aruncat în temniţă şi lăsat fără hrană. Dar nu ştia că acolo unde nu pot intra oamenii, pot intra îngerii.
Sfântul Elefterie a fost hrănit de către un înger în chip minunat.
Uimit de puterea sfântului, pe care el o considera vrăjitorească, Hadrian hotărăşte să îl lege de un cal şi să lase să fie târât de acesta. Dumnezeu hotărăşte altceva. Trimite un înger care îl răpeşte pe sfânt din mijlocul chinurilor şi îl aduce într-un munte aflat în apropiere de Roma.
Aici, Sfântul Mucenic Elefterie se împrieteneşte cu fiarele.
Animalele puternice îl slujeau şi îl ocroteau că pe un păstor al lor. Vânătorii din împrejurimi au băgat de seamă acest lucru şi l-au anunţat pe împărat, care trimite imediat slujitori pentru a-l prinde. Cifra aproximativă a oamenilor trimişi este de 500. O adevărată oaste pentru a prinde un singur om. Lucrul acesta arată că Hadrian se temea de puterea Sfântului şi voia să fie sigur că îl poate captura.
Dar animalele care îl păzeau pe Sfântul Elefterie erau hotărâte să îşi dea viaţa pentru el. Doar rugăciunea încărcată de blândeţe şi de milostivire a Sfântului a făcut că acestea să nu-i atace pe oamenii lui Hadrian. Ar fi fost un măcel inutil. Sfântul Elefterie a reuşit să convertească toţi ostaşii trimişi împotriva lui, întrând în Roma cu un alai de creştini în urma să. Ajuns aici, a fost osândit la moarte în arena leilor. Dar leii nu s-au atins de el. I s-au închinat. Omului duhovnicesc nimic din ce aparţine naturii nu i se împotriveşte, în afară de omul lumesc.
Dar Sfântul Elefterie s-a izbăvit din toate aceste chinuri cu puterea lui Hristos. Văzând minunile, Caribus, eparhul de la Roma, s-a ridicat și a mărturisit că și el este creștin. Caribus a fost torturat și apoi decapitat împreună cu Fericitul Felix.
La urma, călăii imperiali au tăiat și cinstitul cap al Sfântului Elefterie. Mama să, Antia, a fost ucisa cu sabia pe când îmbrățișa și săruta pe fiul ei mort. Trupurile lor au fost mutate la Valona, unde și astăzi se preaslăvește Dumnezeu prin minunile care se săvârșesc la moaștele Sfântului Elefterie.
Părți din sfintele sale moaște sunt prezente și la biserica Sfântul Elefterie din București, una dintre catedralele Capitalei.
Locașul a fost ridicat în Piață „Sfântul Elefterie”, atunci când vechea biserica din vecinătate nu a mai făcut față nevoilor spirituale ale populației cartierului, zona dezvoltata mai ales după primul Război Mondial.
FOTO: Doxologia






