Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Domnului. Ce nu trebuie să faci astăzi

Cunoscută în tradiția populară și sub denumirea de „Ispas”, sărbătoarea Înălțării Domnului este celebrată în fiecare an la 40 de zile după Paște și ocupă un loc aparte atât în viața religioasă.

De sărbătoarea Înălţarea Domnului sunt legate o serie de tradiţi şi obiceiuri pe care creştinii ortodocşi le respectă cu sfinţenie.

În popor, sărbătoarea Înălţarea Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a fost martor la evenimentul religios şi a stat ascuns după pietre, apoi a povestit cum s-a înălţat Mântuitorul Iisus Hristos la Cer, scrie antena3.ro.

Astfel, această sărbătoare marchează sfârşitul prezenţei fizice a Mântuitorului pe pământ şi deschide drumul pentru coborârea Duhului Sfânta în ziua Cincizecimii.

De această sărbătoare, creştinii se salută cu „Hristos s-a Înălţat” şi răspund cu „Adevărat s-a Înălţat”.

Unul dintre cele mai mari obiceiuri creştine este ca de sărbătoarea Înălţării Domnului, enoriaşii să meargă la biserică pentru a se ruga Tatălui Ceresc pentru sufletele celor adormiţi.

O altă tradiţie de sărbătoarea Înălţarea Domnului este vizitarea cimitirelor şi aprinderea lumânărilor la mormintele celor adormiţi dintr-un neam.

De asemenea, de sărbătoarea Înălţarea Domnului se dau de pomană ouă roşii, cozonac, pască şi alte bunătăţi ca în ziua de Paşte.

Despre cei care mor în ziua de Ispas se spune că ajung direct în ceruri. Mai mult, cerurile sunt deschise între sărbătoarea Paștelui și cea a Înălțării.

Ce se face în joia Înălțării Domnului

• Gospodinele roșesc câteva ouă pentru această sărbătoare și le ciocnesc, spunând „Hristos s-a înălțat”- „Adevărat s-a înălțat!”
• Se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu.
• Este ultima zi când se mai pot mânca ouă roşii.
• Bătrânii spun că, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile se fac până în ziua de Înălţare.
• Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.

În unele zone, oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele. La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii.

De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.

• Femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă, fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.

Rugăciune făcătoare de minuni de Înălţarea Domnului

„Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-Te din înălţimile cereşti pentru a noastră mântuire şi hrănindu-ne cu bucurie duhovnicească în sfintele şi prealuminoasele zile ale învierii Tale şi, iarăşi, după săvârşirea slujirii Tale pământeşti, Te-ai înălţat cu slavă de la noi la ceruri şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu şi Tatălui!

În această senină şi atotluminoasă zi a Dumnezeie Tale Înălţări la ceruri, pământul prăznuieşte şi saltă, cerul se bucură astăzi de Înălţarea Ziditorului făpturii, oamenii slavoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită şi căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată şi înălţată la ceruri. Îngerii se veselesc zicând: Cine este acesta, care a venit cu slavă puternic în lupte şi tare în războaie? Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei?

Învredniceşte-ne şi pe noi, neputincioşii, care gândim încă la cele pământesti şi săvârşim neîncetat cele plăcute trupului, să cugetăm la înfricoşătoarea Ta înălţare la cer, grijile cele trupeşti şi cele lumeşti să le lepădăm şi împreună cu Apostolii Tăi să privim acum la cer şi, cu toată inima şi cu tot cugetul nostru, să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălaşul nostru, iar aici pe pământ suntem doar străini şi călători, plecaţi din casa Părintească în ţara îndepărtată a păcatului.

Pentru aceasta Te rugăm cu osârdie Doamne, ca prin preaslăvită înălţarea Ta, să însufleţeşti conştiinţa noastră, să ne scoţi din robia acestui trup şi a acestei lumi păcătoase şi să ne învredniceşti să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământeşti; că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci Ţie, Domnului şi Dumnezeului nostru, să-Ţi slujim şi să lucrăm, până când dezlegându-ne de legăturile trupului şi trecând vămile văzduhului, să dobândim cereştile Tale locaşuri, unde stând de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii şi Îngerii şi cu toţi Sfinţii, vom proslăvi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de Viaţa Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”.

Sursă foto: Facebook  Agenția de știri Basilica