Locuitorii din Palazu Mare ajung la Curtea de Apel pentru suspendarea autorizației unui viitor bloc cu 3 etaje din cartier
Constanța Imobiliară
Locuitorii din Palazu Mare au ajuns la Curtea de Apel Constanța pentru a suspenda autorizația de construire a unui viitor bloc cu trei etaje din cartier, atacând în recurs hotărârea luată în primă instanță de judecătorii de la Tribunal, care au motivat respingerea cererii de suspendare inclusiv prin prisma faptului că, la solstițiul de iarnă, casele învecinate beneficiază de un grad de însorire de o oră și jumătate, zilnic.
În paralel cu acest demers, constănțenii din Palazu Mare încearcă să obțină și anularea autorizației, dosarul fiind nou înregistrat la Tribunal, detalii, aici.
Acum, recursul pentru suspendarea autorizației viitorului bloc cu trei etaje a ajuns la Curtea de Apel, instanță care va lua decizia definitivă în cauză.
Recurs la Curte pentru suspendarea autorizației
Dosarul are indicativul 1367/118/2025 și a fost înregistrat vineri, 23 mai 2025, pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța.
Reclamanți sunt Cristian Stoica, Gelu Dumitru Chirilă, Maria Miclescu, Zamfira Ruse, Ghiunai Abdula, George Cristian Rățoi, Carmen Mihaela Băiceanu, Tudor Roadevin, Fănel Onea și Mircea Titus Dobre, iar pârâții fiind Primarul Municipiului Constanța și compani LKB Lapalm Residence SRL.
Cazul urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în recurs.
La mijlocul litigiului se află un bloc de locuințe colective, cu trei etaje, ce ar urma să se ridice la numărul 38, pe strada Ionel Teodoreanu, autorizația vizată de cele două procese fiind eliberată de Primăria Constanța pe numele unor persoane fizice, dar în proces fiind chemată în judecată, în calitate de pârât, și compania LKB Lapalm Residence SRL.
Potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Autorizația nr. 45 din 17 ianuarie 2025 a ost eliberată la solicitarea unei persoane fizice, pentru adresa din strada Ionel Teodoreanu nr. 38, fiind astfel autorizate de către primărie lucrări de „construire imobil P+3E – locuințe colective cu parcare la parter, amenajare și împrejmuire teren, organizare de șantier“.
Autorizația este valabilă 24 de luni, până pe 28 februarie 2027, urmând ca lucrările să dureze tot atât.
Certificatul de urbanism atacat în proces vizează aceeași investiție.
Minuta hotărârii de respingere a cererii de suspendare a autorizației
La începutul acestei luni, însă, Tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării autorizației de construire.
Iată minuta Hotărârii 584/2025 a instanței:
„Respinge excepţia prematurităţii formulării cererii de suspendare, invocată de pârâtul Primarul Municipiului Constanța ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării Autorizaţiei de construire nr. 45/17.01.2025, formulată de reclamanţii Stoica Cristian, Chirilă Gelu-Dumitru, Miclescu Maria, Ruse Zamfira, Abdula Ghiunai, Rățoi George-Cristian, Băiceanu Carmen-Mihaela, Roadevin Tudor în contradictoriu cu pârâţii LKB Lapalm Residence SRL şi Primarul Municipiului Constanța, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanţii la plata către pârâta LKB Lapalm Residence SRL a sumei de 7140 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul Constanţa-Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.
Pronunţată la data de 07.05.2025, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC“
De ce au respins judecătorii cererea de suspendare
În motivarea acestei hotărâri, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că viitorul bloc din Palazu Mare se încadrează în regimul maxim de înălțime:
„În atare context, în care construcţia se încadrează în regimul maxim de înălţime la care am făcut referire mai sus constată că aparenţa dreptului afirmat de reclamanţi, rezultată din modul de calcul a retragerii faţă de limita laterală a imobilului, nu este în favoarea reclamanţilor“, au spus judecătorii.
Legat de locurile de parcare, instanța a precizat că reclamanții nu ar fi dovedit existența unor camere de locuit în apartamentele îndreptate spre locurile de parcare proiectate:
Instanța a spus astfel că „având în vedere pe de o parte că din analiza planşei A02-plan de situaţie din DT anexă la autorizaţie, locurile de parcare proiectate în exteriorul construcţiei se regăsesc la o distanţă de 6 m faţă de limita de proprietate şi că reclamanţii nu au invocat şi cu atât mai puţin au dovedit, existenţa unor camere de locuit în apartamentele deţinute în imobilul învecinat celui autorizat, care să se regăsească îndreptate spre locurile de parcare proiectate prin DT anexă la AC nr. 45/2025 constată că nici prin invocarea acestui motiv, aparenţa dreptului afirmat nu este în favoarea reclamanţilor“.
Cu privire la gradul de însorire al caselor din jurul viitorului bloc din Palazu Mare, judecătorii au apreiat că însorirea este asigurată:
„Din perspectiva lipsei asigurării gradului minim de însorire constată că în cuprinsul DT anexă la Ac nr. 45/2025, se găseşte studiul de însorire din care rezultă că amplasarea clădirii asigură însorirea încăperilor de locuit din imobilul vecin, în care deţin apartamente reclamanţii pe o durată de minim o oră şi 30 de minute zilnic, la solstiţiul de iarnă“.
În continuare, instanța a mai arătat că „în ce priveşte motivul invocat de reclamanţi, legat de lipsa unei analize a impactului săpării fundaţiei noii construcţii şi realizarea unei asemenea lucrări asupra construcţiei reclamanţilor, existentă pe hotar, din analiza planşei R02 din DT anexă la Ac nr. 45/2025 cota de fundare a construcţiei autorizate este de -1,45 m iar cota de săpătură este de -2,55 m“.
Conform judecătorilor, „prin prisma faptului că reclamanţii nu au dovedit care ar fi cota de fundare a propriului imobil, constată că nu pot fi luate ca atare aspectele invocate de reclamanţi, rezultate din nerespectarea prev. art. 3.2.1. alin. 1 și alin. 2 lit. a) din Îndrumătorul privind cazuri particulare de expertizare tehnică a clădirilor pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică și stabilitate, indicativ C254-2022, aprobat prin Ordinul MDLPA nr. 3275/2022“.
„Pe de altă parte, din împrejurarea conform căreia cota de fundare a construcţiei autorizate este de -1,45 rezultă şi că nu pot fi luate în considerare nici aspectele rezultate din invocarea încălcării Normativului privind cerinţele de proiectare și execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane, indicativ NP 120-2014“, a mai spus instanța referitor la blocul din Palazu Mare.
„Nu în ultimul rând, în ce priveşte invocarea de către reclamanţi a unor neajunsuri rezultate din blocaje în trafic, refulări ale sistemului de canalizare şi frecvente fluctuaţii de tensiune electrică, pe lângă faptul că au rămas doar la stadiul unor afirmaţii neavând niciun resort în plan probatoriu, constată că nu pot fi puse pe seama pârâtei beneficiară a autorizaţiei de construire, având în vedere că din modul în care au fost invocate aceste aspecte par a fi apărut înainte de emiterea autorizaţiei de construire a cărei suspendare au cerut-o reclamanţii“, au mai arătat judecătorii.
Rămâne însă de văzut ce vor decide judecătorii instanței de recurs cu privire la autorizația blocului din Palazu Mare.
Cifrele LKB Lapalm Residence SRL, firma dată în judecată pentru viitorul bloc din Palazu Mare
Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 22 mai 2025, LKB Lapalm Residence SRL, firma chemată în judecată în legătură cu autorizația viitorului bloc din cartierul Palazu Mare, a fost înființată în 2021, are sediul social în Constanța, pe strada Călărași, nr. 32 și se ocupă în principal de dezvoltare (promovare) imobiliară.
Asociat unic și administrator figurează Dumitru Lapa, al cărui nume se leagă și de Massive Residence SRL și, respectiv, de Dodo Bucovina SRL.
În 2023, la fel ca în 2022 și, respectiv, 2021 – anul înființării, LKB Lapalm Residence SRL a declarat zero angajați, zero profit, zero datorii și zero cifra de afaceri.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprundeței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
