Afaceristul Stelian Alexe scapă de interdicția de a părăsi România, însă nu are voie să se apropie de sediile ANAF
Justiție
Judecătoria Constanța a luat prima decizie în dosarul afaceristului constănțean Stelian Alexe, acesta fiind acuzat, potrivit datelor noastre, de ultraj, șantaj și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Conform portalului instanțelor de judecată, în dosarul cu numărul unic 18704/212/2025/a2
„verificare măsuri preventive (art.207 NCPP)“, Judecătoria Constanța a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar dispuse faţă de inculpat, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, sub forma șantajului, (fapta din 07.03.2025), ultraj, sub forma amenințării, (fapta din 13.03.2025) şi tulburarea ordinii și liniștii publice, (fapta din 13.03.2025).
Totodată, instanța a decis menținerea măsurii controlului judiciar dispusă față de acesta pe o perioadă de 60 de zile, urmând a fi verificată cel mai târziu la data de 29 august 2025.
În continuare, Judecătoria Constanța a mai dispus încetarea obligaţiei de a nu părăsi teritoriul României fără încuviinţarea organelor judiciare începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
„Să nu se apropie de sediile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală“
„Menţine în sarcina inculpatului, în continuare, următoarele obligaţii pe timpul cât se află sub control judiciar:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie în a cărei arie teritorială locuieşte, conform programului de supraveghere întocmit de acest organ sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu se apropie de sediile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
e) să nu se apropie de: persoana vătămată (…), martorii (…).
În baza art. 242 alin. 1 C.pr.pen., respinge, ca neîntemeiată, cererea inculpatului de revocare a măsurii controlului judiciar. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Măsurile dispuse se comunică procurorului, inculpatului, precum și organului desemnat cu supravegherea. Cu drept de a formula contestație în 48 de ore de la comunicare. Contestaţia se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 01.07.2025, potrivit minutei judecătorești.
Decizia Judecătoriei Constanța a fost contestată la instanța superioară, respectiv la Tribunalul Constanța de către procurori.
Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.
Potrivit datelor noastre, dosarul penal ar fi fost deschis după ce Stelian Alexe ar fi provocat un scandal la sediul Fiscului din Constanța, solicitând deblocarea unui cont bancar.
Conform portalului instanțelor de judecată, dosarul a primit numărul unic 18704/212/2025, are ca obiect „ultrajul (art.257 NCP) art. 257 alin.2 CP rap. la art 13 indice 1 din Lg. 78/2000 în referire la art. 207 alin. 1 si 3 CP; art. 257 alin. 1 CP; art. 371 alin. 1 CP“, iar ca părți apar Alexe Stelian – inculpat și Dumitru Frangu – parte vătămată.
Urmează ca în perioada imediat următoare Judecătoria Constanța să fixeze primul termen în faza Camerei preliminare, procedură la finele căreia s-ar putea dispune începerea procesului efectiv. Tot atunci, judecătorii ar putea retrimite dosarul procurorilor pentru completarea ori refacerea urmării penale.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Oricare va fi decizia Judecătoriei Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
