Curtea Constituțională, la un pas să intervină în Dosarul Retrocedărilor! Vezi aici cine a solicitat intervenția judecătorilor supremi ai țării
Justiție
Curtea Constituțională este la un pas să intervină în Dosarul Retrocedărilor, cazul care vizează terenuri însumând mii de metri pătrați din Constanța care au fost retrocedate în timpul mandatului fostului primar Radu Mazăre!
În procesul respectiv, fostul primar a fost condamnat la nouă ani de detenție, mai mulți angajați ai Primăriei Constanța fiind vizați de sentința penală definitivă din Dosarul Retrocedărilor.
Acum, deși închis definitiv, cazul ar putea ajunge în atenția Curții Constituționale, după ce în cauză au fost invocate excepții de neconstituționalitate.
În speță, excepțiile vizează procedura prevăzută în cazul recursului în casație și au fost invocate de Constantin Racu, fost director din Primăria Constanța, Daniel Ene, cumpărător de drepturi succesoare.
Excepțiile de neconstituționalitate cu privire la Dosarul Retrocedărilor au fost invocate în recursul în casație intetat de Nicușor Daniel Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, dar și de fostul notar Darie Ruxandra Luminița, fostul director din primărie Constantin Racu și, respectiv, cumpărătorul de drepturi succesorale Daniel Ene.
La data de 7 octombrie 2025, când instanța supremă a respins ca inadmisibile cererile, judecătorii Curții Supreme au respins, de asemenea, și cererile de sesizare a Curții Constituționale.
Iată minuta Încheierii din 7 octombrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție:
„Respinge, ca inadmisibile, cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 435 şi art. 438 alin. 3 din Codul de procedură penală, formulate de recurenţii Racu Constantin şi Ene Daniel.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii Racu Constantin şi Ene Daniel în cuantum de câte 377 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 octombrie 2025, ora 12:00“
Ulterior, însă, această decizie a fost atacată în recurs de fostul director Constantin Racu, astfel că acum recursul vizând excepția de neconstituționalitate urmează să fie analizat de instanța supremă la data de 21 ocombrie 2025, de la ora 9.00.
Așa cum precizam mai sus, excepțiile de neconstituționalitate invocate în Dosarul Retrocedărilor de Constantin Racu și Daniel Ene vizează aspecte de procedură legate de declararea recursului în casație.
Mai precis, acestea vizează termenul în care poate fi declarat recursul în casație și aspectele la care acesta poate face referire.
În această situație, rămâne de văzut dacă, în cauză, Curtea Supremă va hotărî sesizarea Curții Constituționale cu privire la Dosarul Retrocedărilor.
Recurs în casație pentru Dosarul Retrocedărilor
Așa cum arătam în edițiile anteriaore, în această vară, la data de 17 iulie 2025, Nicușor Constantinescu s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a formulat un recurs în casație cu privire la Dosarul Retrocedărilor.
Este vorba despre dosarul cu indicativul 1552/1/2025, înregistrat pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauză în care Nicușor Constantinescu are calitatea de recurent, alături de alte persoane.
La data de 7 octombrie 2025, Curtea Supremă a respins recursurile în casație formulate pentru anularea deciziei din Dosarul Retrocedărilor de către Nicușor Constantinescu, Ruxandra Luminița Darie, Daniel Ene și Constantin Racu.
Spus pe scurt, magistrații Înaltei Curți au ajuns la concluzia că recursurile sunt inadmisibile și le-a respins ca atare, decizia fiind definitivă.
Iată minuta Hotărârii 569/2025 a judecătorilor:
„Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Constantinescu Nicuşor Daniel, Darie Ruxandra Luminiţa, Ene Daniel şi Racu Constantin împotriva deciziei penale nr.32/A din data de 07 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Secţia penală în dosarul nr. 6536/2/2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 octombrie 2025“.
Pedepsele din Dosarul Retrocedărilor
Amintim, pedepsele definitive dictate de judecători în Dosarul Retrocedărilor prin Decizia nr. 32/A/07.02.2019 a Curții Supreme sunt:
- Radu Mazăre, fost primar al Constanței – 9 ani
- Daniela Ramona Dospinescu – 7 ani și 6 luni
- Constantin Racu – 6 ani și 10 luni
- Alin Horaţiu Dima – 6 ani
- Georgică Giurgiucanu – 5 ani şi 6 luni
- Emil Dragoş Săvulescu – 5 ani şi 6 luni
- Nicușor Constantinescu – 5 ani
- Cristian Borcea – 5 ani
- Mihai Camboianu – 5 ani
- Valentin Gheorghe Ionescu – 5 ani
- Ion Marica – 5 ani
- Bogdan Ghiţulescu – 4 ani
- Marius Pușcași – 3 ani
- Carmen Pușcași – 3 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 5 ani
- Paraschiva Barbu – 3 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 5 ani
- Daniel Ene – 3 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 7 ani
- Ruxandra Luminiţa Darie – 2 ani de cu suspendare condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani
- Dan Miron – 2 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 5 ani
- Răsvan Mircea Tudorache – 2 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 4 ani
- Aurel Jean Andrei – 2 ani cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani
- Niculae Nejloveanu – 2 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 4 ani
Acum, însă, rămâne de văzut ce va decide Curtea Supremă cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la Dosarul Retrocedărilor.
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
