Curtea Constituțională, sesizată de urmașii unui preot din Constanța, persecutat de comuniști! La mijloc, despăgubirile pentru casa cu 11 camere a clericului
Justiție
Curtea Constituțională a României a fost sesizată de judecătorii din Constanța, într-un proces deschis de urmașii unui preot din oraș, persecutat de comuniști, la mijlocul litigiului fiind despăgubirile pe care moștenitorii ar urma să le primească de la Statul Român pentru casa cu 11 camere, marchiză și bazin de apă ce îi aparținuse clericului.
Preotul fusese presecutat în timpul regimului comunist, dislocat într-un alt județ, unde a și murit, de altfel, iar bunurile i-au fost răpite de regimul opresiv, naționalizate și apoi demolate.
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, Secția I Civilă, au decis să sesizeze Curtea Constituțională a României într-un proces ce vizează despăgubirile ce ar trebui achitate familiei unui preot din oraș, despăgubiri stabilite printr-o primă hotărâre a Tribunalului Constanța la o sumă ce depășește echivalentul a 620.000 de euro, la cursul actual.
În cauză, după cum vom arăta mai jos, Curtea Constituțională a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate ce vizează unele prevederi ale Ordonanței de Urgență nr. 38 din 8 august 2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
În ce privește despăgubirle stabilite în primă instanță pentru familia preotului, banii reprezintă despăgubiri cuvenite pe Legea 10 pentru un imobil de aproape 3.700 de metri pătrați și construcții – construcție cu 11 camere, formată din două corpuri de casă, marchiză, bazin de apă și alte dependințe.
Bunurile au fost naționalizate de la preotul persecutat de regimul comunist în baza celebrului Decret 92/1950, iar construcțiile au fost demolate pentru realizarea unor ansambluri de locuințe, în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 341/1979.
După hotărârea Tribunalului Constanța, cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța în urma apelurilor declarate atât de către familia preotului, cât și de către reprezentanții Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, autoritatea ce ar urma să plătească despăgubirile.
Minuta încheierii de suspendare a procesului
Totuși, procesul a fost acum suspendat, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au admis cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Iată minuta Încheierii de suspendare din 16 decembrie 2025:
„Admite în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale a României.
În temeiul art. 29 al. 4 din Legea nr. 47/1992:
Sesizează Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 2, 4 și 7 din O.U.G. nr. 38/2025.
Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 1 și 3, art. II din O.U.G. nr. 38/2025.
Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României.
Recursul se depune la Curtea de Apel Constanța.
Fără cale de atac cu privire la soluția de sesizare a Curții Constituționale a României.
Dispune înaintarea către Curtea Constituțională a României a prezentei încheieri, împreună cu dovezile depuse de părți, datele de identificare ale acestora și adresele.
Suspendă judecata cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale a României asupra excepției ridicate.
Cu drept de recurs separat împotriva soluției de suspendare, pe toată durata suspendării.
Recursul se depune la Curtea de Apel Constanța.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin intermediul grefei instanței, azi data de 16.12.2025.
Document: Încheiere – Suspendare 16.12.2025“
Excepția de neconstituționalitate
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, în cauză, a fost invocată neconstituționalitatea prevederilor articolului I, punctele 2, 4 și 7 din OUG nr. 38/2025.
Punctul 2 al articolului I din OUG 38/2025 pevede faptul că
- „2. La articolul 21, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională prin raportare la zona și categoria de imobil din localitatea respectivă și cu aplicarea criteriilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Un punct are valoarea de un leu“.
Punctul 4 al articolului I din OUG 38/2025 prevede faptul că
- „4. La articolul 31, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) În baza cererii deținătorului de puncte, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților emite, pe parcursul a 7 ani consecutivi, titluri de plată, în tranșe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare“.
Punctul 7 al articolului I din OUG 38/2025 prevede faptul că
- „7. După articolul 52 se introduce o anexă, având cuprinsul prevăzut în anexa la prezenta ordonanță de urgență“.
Anexa stabilește criteriile pentru stabilirea valorii unora dintre imobile:
Acum, însă, rămâne de văzut dacă excepția de neconstituționalitate a articolelor ce prevăd, printre altele, faptul că despăgubirile vor fi acordate prin titluri de plată emise în tranșe egale pe parcursul a șapte ani va fi admisă de Curtea Constituțională.
Peste trei milioane de puncte-despăgubire
Povestea nedreptăților comise de regimul comunist asupra preotului constănțean și familiei sale se regăsește între filele unui dosar civil deschis în anul 2022, cauză soluționată în primă instanță de Tribunalul Constanța, prin admiterea în parte a cererii de chemare în judecată și stabilirea unor despăgubiri de 3.159.493 de puncte, echivalând cu peste 635.000 de euro.
Iată minuta Hotărârii 912/2024, prin care instanța a stabilit că moștenitorii preotului sunt îndreptățiți la primirea despăgubirilor:
„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pentru capetele de cerere având ca obiecte anularea deciziei de compensare și emiterea unei noi decizii de compensare.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor pentru capetele de cerere având ca obiect obligarea la plata despăgubirilor stabilite.
Respinge, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea reclamanților (nr., moștenitorii preotului persecutat de comuniști) în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, având ca obiecte anularea deciziei de compensare și emiterea unei noi decizii de compensare.
Respinge, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea reclamanților (nr., moștenitorii preotului presecutat de comuniști) în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, având ca obiect obligarea la plata despăgubirilor stabilite.
Admite în parte cererea formulată de reclamanții (nr., moștenitorii preotului persecutat de comuniști) în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Anulează decizia de compensare nr. 49829/16.06.2022.
Obligă pârâta să emită în favoarea reclamanților o nouă decizie de compensare, pentru 3159493 puncte.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la plata despăgubirilor stabilite.
Obligă pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să plătească reclamanților suma de 3570 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanța.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 18.03.2024.
Document: Hotarâre 912/2024 18.03.2024“
Decizia a fost însă atacată, astfel că ulterior, dosarul a ajuns pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, instanță care a dispus suspendarea procesului și trimiterea dosarului la Curtea Constituțională, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Apelul a fost declarat atât de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, cât și de moștenitorii preotului.
Două corpuri de casă, 11 camere, marchiză, bazin de apă
În Hotărârea 912/2024 a Tribunalului, atacată ulterior la Curte, se precizează că „reclamanţii au arătat arată că sunt succesorii autorilor originari ai autorului Preot (…)“.
„Autorii au dobândit imobilul situat în Constanta, (…) compus din suprafata de 3692 metri pătrați şi construcții (construcţie 11 camere formată din 2 corpuri de casă, marchiză, bazin de apă şi alte dependinţe, configurate ulterior în 3 apartamente, suprafaţa totală construită fiind de 342 metri pătrați)“, conform actului citat.
„Constructiile reprezentau «casa părintească», de unde, la data de 5 august 1952, părintii au fost evacuaţi şi dislocaţi cu domiciliu obligatoriu în (…), jud.Neamț, iar ulterior în 1954 în com. Băicoi (…), unde au şi decedat“, au arătat reclamanții din proces.
Cererea, admisă în parte
După analizarea tuturor actelor de la dosarul cauzei, judecătorii de la Tribunal au decis admiterea în parte a cererii de chemare în judecată.
Instanța a stabilit despăgubirile care s-ar cuveni pentru bunurile răpite de regimul comunist, dar a respins cererea de obligare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata despăgubirilor, apreciind că este neîntemeiată.
În motivarea deciziei, judecătorii au arătat, că „Tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților de obligare la plata de îndată a despăgubirilor, întrucât, astfel cum s-a arătat anterior, la momentul soluționării excepțiilor procesuale invocate în cauză, atribuțiile sale constau în emiterea titlului de plată, operațiune ulterioară definitivării deciziei emise de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor“.
„La acest moment, nu s-a stabilit în mod definitiv care este întinderea despăgubirilor cuvenite reclamanților (nr., moștenitorii preotului) și nici nu există vreun indiciu în sensul că pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu și-ar îndeplini obligațiile care îi revin într-un termen rezonabil“, au conchis magistrații.
Rămâne însă de văzut care va fi decizia Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate, dar și cea a judecătorilor Curții de Apel după ce vor judeca apelurile declarate în cauză.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Decretul 92/1950, OUG 85/2025 – legislatie.just.ro
Sursa foto 1 (cu rol ilustrativ): Facebook.com-Primăria Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
