Curtea Constituțională, sesizată în procesul pentru Portul Tomis, la cererea Administrației Porturilor Maritime SA! De ce ajunge cazul tocmai la CCR

Justiție
Judecătorii Curții Constituționale a României au fost sesizați în procesul pentru Portul Tomis, în care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a atacat la Curtea Supremă victoria obținută de Tomis Marina Management SRL, compania privată care a obținut la Constanța o decizie definitivă pentru obligarea CN APM SA la încheierea contractului de concesiune pentru portul turistic până pe 31 decembrie 2040.
Conform surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea CN Administația Porturilor Maritime SA de a fi sesizată Curtea Constituțională cu privire la dispozițiile din Codul de procedură civilă ce prevăd faptul că anumite hotărâri din litigiile ce vizează navigația civilă și activitatea în porturi nu pot fi atacate și în recurs, existând doar calea de atac a apelului.
De altfel, în paralel cu sesizarea Curții Constituționale în procesul pentru Portul Tomis din Constanța, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins ca inadmisibil recursul declarat de Administrația Porturilor SA pentru anularea victoriei obținute în apel de Tomis Marina Management SRL.
Chiar mai mult decât atât, la data de 11 iunie 2026, judecătorii Curții Supreme sunt așteptați să analizeze și cererea de revizuire a cazului ce vizează Portul Tomis, revizuire cerută de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA.
Toate acestea, în contextul în care, cazul a fost închis definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, care au decis în faza de apel, printr-o decizie definitivă, că Portul Tomis va rămâne în concesiunea companiei private Tomis Marina Management SRL până la data de 31 decembrie 2040.
Cererea de revizuire
Cererea formulată de CN Administrația Porturilor Maritime SA de revizuire a cazului de la Constanța, încheiat cu hotărârea prin care Portul Tomis rămâne la Tomis Marina Management SRL până în 2040 va fi analizată de judecătorii Curții Supreme la data de 11 iunie 2026.
Cererea de revizuire a cazului formulată de CN APM SA Constanța fusese înregistrată pe rolul instanței supreme la data de 24 iulie 2025, unde a primit indicativul 1594/1/2025.
În cauză, CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța are calitatea de petent.

Excepția de neconstituționalitate
Excepția de neconstituționalitate amintită mai sus a fost invocată de reprezentanții Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA la data de 4 martie 2026, când dosarul a fost înregistrat pe rolul Secției a II-a Civile a Curții Supreme, sub indicativul 4628/118/2020*/a1.
Spus pe scurt, excepția vizează faptul că anumite litigii privind Dreptul maritim nu sunt prevăzute și cu calea de atac a recursului, ci numai cu apel.
În cauză, judecătorii Curții Supreme au ajuns la concluzia că este necesară sesizarea Curții Constituționale a României cu această excepție.
Iată Încheierea de admitere a cererii de sesizare a CCR:
„Admite cererea formulată de petenta Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa.
Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C.proc.civ., în ceea ce priveşte sintagma «în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi»“.

Respingerea recursului ca inadmisibil
Așa cum precizam mai sus, în paralel cu sesizarea Curții Constituționale, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins ca inadmisibil recursul declarat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA împotriva victoriei Tomis Marina Management SRL pentru Portul Tomis, dat fiind că legislația actuală nu prevede și calea de atac a recursului în acest tip de procese.
Iată minuta Hotărârii 910/2026 a Curții Supreme cu privire la respingerea recursului pentru Portul Tomis:
„Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa împotriva deciziei civile nr. 100/LP/19.06.2025 şi a încheierii din 16.04.2025, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a Civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi.
Obligă recurenta-pârâtă la plata către fiecare dintre intimatele-interveniente S.C. Aqua Tomis Port S.R.L., S.C. Filozofie Urbană S.R.L., S.C. Beta Trade S.R.L., S.C. Pasticeria D`Italy S.R.L., S.C. Japo Concept S.R.L., S.C. Gazzo Distribution S.R.L. şi S.C. Navis Maritime S.R.L. a câte 706 lei şi către intimatele-interveniente S.C Mersin Turism S.R.L., S.C. Fila SH S.R.L. şi S.C Bubalaza S.R.L. a câte 1.412 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererile intimatei-reclamante şi intimaţilor-intervenienţi Municipiul Constanţa, S.C. Isalena Tasty S.R.L., S.C. Bastet Trading S.R.L., S.C. Canal S S.R.L., S.C. Marina Buddha Bar S.R.L. şi S.C. Dost-Tek S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondate.
Definitivă“.

În această situație, totul depinde de hotărârea pe care o va lua Curtea Supremă cu privire la cererea de revizuire a cazului, care are termen pe 11 iunie 2026.
Minuta deciziei definitive luate de judecătorii din Constanța
Așa cum precizam mai sus, CN APM SA solicită de la Curtea Supremă revizuirea cazului câștigat definitiv de Tomis Marina Management SRL, compania care are în concesiune Portul Tomis, conform deciziei instanței.
Iată minuta Deciziei nr. 100/2025, ce a fost pronunțată pe 19 iunie 2025 de judecătorii Secției a II-a Civile a Curții, în procesul pentru Portul Tomis, a cărei revizuire se așteaptă acum de la Curtea Supremă:
„Respinge ca nefondat apelul formulat de CNAPM SA împotriva sentinţei civile nr. 841 din 23.07.2024 pronunţată de Tribunalul Constanţa.
Respinge ca nefondată cererea de intervenție în interesul apelantei formulată de intervenientul accesoriu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Obligă apelanta la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, astfel: – către intimata reclamantă Tomis Marina Management SA suma de 11900 lei, reprezentând onorariu de avocat, -către intervenienții accesorii în interesul reclamantei câte 2500 lei pentru fiecare, reprezentând onorariu avocațial redus conform art 451 alin 2 cod proc civ.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, azi, 19.06.2025.
Document: 100/2025 19.06.2025“

Motivarea hotărârii judecătorilor din Constanța
După pronunțarea hotărârii, judecătorii Curții de Apel, Secția a II-a Civilă, au motivat decizia favorabilă companiei private Tomis Marina Management SRL, prin care societatea primește în chirie Portul Tomis pentru încă 15 ani.
Astfel, referitor la perioada de amortizare a investițiilor realizate de Tomis Marina Management SRL în Portul Tomis, judecătorii de la Curte au spus că „este nefondată susținerea apelantei (nr., CN Administrația Porturilor Maritime SA) în sensul că reclamanta (nr., Tomis Marina Management SRL) este cea care stabilește politica financiar-contabilă, inclusiv perioada de amortizare a investițiilor și că realizând prelungiri ale perioadei de amortizare ar obține un perpetuu fundament pentru prelungirea contractului“.

Portul Tomis Constanța
„Susținerea este greșită“, au spus judecătorii de la Curte, „având în vedere concluziile expertizei contabilă administrată în cauză, din cuprinsul raportului de expertiză rezultând că valoarea investițiilor efectuate de reclamanta Tomis Marina Management S.R.L. este de 12.444.961,94 lei, echivalentul a 3.049.815 euro. Valoarea a fost stabilită având în vedere procesele verbale de recepție semnate și de apelantă“.
Conform Curții, „durata totală de amortizare a bunurilor rezultate din investiții este durata de utilizare economică / durata de viață egală cu durata de funcționare / durata legală, iar din evidența contabilă a societății reclamante a rezultat că metoda de amortizare utilizată este liniară, pe durata de utilizare a bunului“.
Au spus judecătorii astfel că „durata finală de amortizare a investițiilor (clădire comercială, atelier de reparații, rețele canalizare exterioare) este până la 31.12.2040, iar valoarea rămasă neamortizată la data de 30.06.2021 este de 4.417.391,70 lei, fiind reprezentată de: rețele edilitare, rețele apă exterioare, rețele canalizare exterioare, rețele internet, zonă parcare, amenajare zonă pietonală cheuri, pontoane A – 100 m, B – 100 m, C – 144 m, D – 62 m, platformă stație carburanți, obiecte de mobilier urban și corpuri de iluminat, clădire comercială și atelier de reparații ambarcațiuni, zonă recreere parcare“.
„Se reține și că prin Raportul de Inspecție fiscală nr 5219763 din 30.11.2011 emis de AJFP Sector 1 București organele fiscale au considerat deductibilă întreaga cheltuială cu amortizarea înregistrată în evidența fiscală a societății Tomis Marina Management SRL, respectiv cheltuiala cu amortizarea calculată și înregistrată pe durata de utilizare, durata egală cu cea de funcționare“, se mai precizează în decizia Curții de Apel.
Conform instanței de control judiciar, legat de litigiul pentru Portul Tomis, „s-a concluzionat, în cadrul raportului de expertiză, că din punct de vedere fiscal, cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum și investițiile efectuate la acestea se recuperează prin deducerea amortizării conform art 28 cod fiscal“.

Portul Tomis vedere dinspre On Plonge
„Rezultă astfel că nu depinde de voința exclusivă a reclamantei nici determinarea valorii investiției, care reiese din procesele verbale de recepție lucrări semnate și de apelantă, și nici durata amortizării, care este cea stabilită de dispozițiile legale, durata necesară amortizării investiției nefiind prin urmare efectul voinței exclusive a reclamantei și a politicii economice a acesteia, ci efectul aplicării prevederilor legale ante-menționate raportat la natura și valoarea investițiilor“, potrivit hotărârii din procesul pentru Portul Tomis.
Judecătorii au spus că „amortizarea contabilă și fiscală nu este legată de profitul obținut așa cum s-a dovedit prin raportul de expertiză, în acest sens fiind și concluziile expertului consilier al apelantei, motiv pentru care afirmațiile referitoare la obținerea unui profit mai mare decât cel preconizat sunt nefondate, ele nefiind de altfel nici dovedite“.
„În cauză, nu a fost administrată vreo probă care să vizeze problema profitului, acesta fiind una aspect nerelevant din perspectiva dispozițiilor legale care reglementează amortizarea“, au mai spus judecătorii de la Curtea de Apel.
În aceste condiții, decizia de la Curtea Supremă este cu atât mai importantă cu cât de ea depinde viitorul Portului Tomis.
Cifrele Tomis Marina Management SRL, compania care a câștigat Portul Tomis
Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 24 ianuarie 2026, Tomis Marina Management SRL, societatea care a câștigat Portul Tomis până în decembrie 2040, potrivit deciziei Curții de Apel, a fost înființată în anul 2007, are sediul social în Mamaia, zona Cazino Nord și se ocupă în principal de activități de servicii anexe transporturilor pe apă.
Conform sursei citate, compania ocupă Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea Mamaia, în domeniul Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi.
Tomis Marina Management SRL este deținută cu 45% de Aterina Global SRL (deținută de Victorița Mariana Meliniuc, Cătălina Mihaela Năstase și Nicoleta Dogaru), cu 5% de Gabriel Valentin Pîrvulescu și cu 50 % de Euromarina SRL (deținută și administrată de cetățenii turci Suat Sermen, Surmen Seref, Nihat Demirel Mustafa și Hasan Melik Kececioglu).
Numele Victoriței Mariana Meliniuc se leagă și de Nitalexil SRL și de North Global Services SRL, la fel ca cel al Cătălinei Mihaela Năstase, care, de asemenea, are numele legat și de Axkids Fashion SRL.
Administratorul Tomis Marina Management SRL este Surmen Șeref.
În 2024, compania care a câștigat Portul Tomis până în 2040 a declarat opt angajați, profit 1.527.740 de lei, datorii 503.361 de lei și cifra de afaceri 4.709.502 lei.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Curții Supreme
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Decizia Curții de Arbitraj pentru Portul Tomis ajunge pe masa JUDECĂTORILOR! Pe cine a nemulțumit






