Curtea de Apel Constanța explică acordarea de DESPĂGUBIRI pentru teren de lângă Hotelul Palace, ocupat de Securitate. MOTIVARE

Magistrații de la Curtea de Apel Constanța au motivat hotărârea prin care au stabilit că moștenitorii de drept ai unui teren aflat lângă Hotelul Palace, din Zona Peninsulară a orașului, sunt îndreptățiți să primească despăgubiri pentru bunul care nu le mai poate fi restituit în natură.

Potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, în speță este vizat un teren de 218 mp, jumătate din terenul inițial de 436 mp situat pe strada Remus Opreanu, lângă Hotelul Palace, deținut de familia reclamantului din proces, teren pe care se afla o locuință cu patru camere.

Conform surselor citate, construcția, la fel ca terenul pe care aceasta se afla, au fost ocupate de Securitate, fiind preluate abuziv de comuniști, iar locuința a fost demolată.

Recent, judecătorii de la Secția I Civilă a Curții de Apel au motivat hotărârea definitivă prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de Primăria Constanța împotriva hotărârii inițiale a Tribunalului Constanța, prin care primarul orașului era obligat să propună acordarea de despăgubiri pentru terenul de lângă Hotelul Palace, din moment ce acesta nu mai poate fi restituit în natură.

După cum vom arăta mai jos, în motivarea hotărârii, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au precizat, printre altele, că, deși Primăria Constanța a susținut că terenul nu ar fi fost preluat abuziv de autoritățile comuniste, ci vândut de stat ca urmare a neplății impozitelor de către proprietari, starea de fapt scoasă la iveală de documente a relevat un aspect important: la momentul respectiv, proprietarii de drept erau lipsiți de dreptul de folosință, dat fiind că terenul era ocupat de Securitate – ceea ce implică o preluare abuzivă în sine.

Minuta hotărârii Curții de Apel

După cum precizam mai sus, terenul a fost preluat inițial de fosta Securitate, ulterior clădirea fiind demolată, iar terenul, devenit teren viran, a fost trecut în proprietatea statului.

Acum, însă, moștenitorul proprietarilor de drept ar urma să primească despăgubiri de la Statul Român, primarul Constanței fiind obligat printr-o decizie definitivă a judecătorilor să propună acordarea de despăgubiri pentru bunul confiscat de comuniști.

În acest proces, în primă instanță, Primarul Constanței a fost obligat de judecătorii de la Tribunal să propună despăgubirea prin puncte a moșteniorului proprietarilor de drept, după ce, în 2024, cererea acestuia fusese respinsă, prin dispoziție de primar.

Părți în proces sunt reclamantul Radu Marin Canciovici (arhitect, moștenitor al propriterarilor de drept al terenului de lângă Hotelul Palace) și pârâtul Primarul Municipiului Constanța, la mijlocul litigiului fiind o cerere formulată în baza Legii 10/2001 privind terenul de pe strada Remus Opreanu, nr. 7.

Hotărârea primei instanțe a fost atacată în apel, însă judecătorii instanței de control judiciar, în speță, Curtea de Apel Constanța, au ajuns la concluzia că apelul este nefondat și l-au respins ca atare.

Iată minuta Deciziei 204/2025 a Curții de Apel Constanța, prin care procesul privind terenul de lângă Hotelul Palace a fost soluționat definitiv:

„Respinge apelul ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 03.12.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Document: Hotarâre 204/2025 03.12.2025“

Decizia Curții de Apel Constanța este definitivă, astfel că ar urma ca în cauză să fie emisă dispoziția de primar pentru acordarea de despăgubiri, iar apoi dosarul să fie înaintat Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru a se stabili cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate.

Ce au spus judecătorii Curții de Apel referitor la terenul de lângă Hotelul Palace

Spus pe scurt, așa cum precizam mai sus, în apel, Primăria Constanța a preiczat referitor la terenul de lângă Hotelul Palace „că toate coordonatele speţei nu indică o preluare abuzivă a imobilului ci o trecere a acestuia în patrimoniul statului, ca efect al parcurgerii unei proceduri de vânzare, în baza Decretului nr.224/1951“.

„Situaţia de fapt – ce a neplăţii impozitelor pentru teren şi a demarării procedurii de «executare silită» de către stat nu este contestată de părţi“, au arătat judecătorii, precizând ulterior însă că „sentinţa de încuviinţare a vânzării nu reprezintă, în sine, un titlu de proprietate al statului, ea marcând doar începutul procedurii execuţionale, în mod similar încheierii de încuviinţare a executării silite din actuala reglementare“, au explicat magistrații de la Curtea de Apel.

„Nu poate fi primită interpretarea propusă de apelant, în sensul că, odată încuviinţată vânzarea, transferul dreptului de proprietate către stat se realizează „ope legis”, în baza art.18 din decret, deoarece topografia normei de reglementare infirmă o astfel de concluzie“, au spus judecătorii referitor la vânzarea terenului de lângă Hotelul Palace.

Curtea de Apel  a explicat că „în lipsa procesului-verbal de predare a bunului, prevăzut de art.18 din decret, în mod corect a reţinut instanţa de fond că preluarea imobilului s-a realizat fără titlu“, deci abuziv, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

„Cât timp tribunalul a reţinut că preluarea imobilului s-a realizat fără titlu, analiza unei situaţii de fapt, care să verifice incidenţa art.2 alin.1) lit.d) din lege, nu era necesară. Chiar şi aşa fiind, Curtea notează că prima instanţă a antamat şi această chestiune, reţinând textual următoarele: «[…] din istoricul de rol fiscal rezultă că imobilul, deşi figura în proprietatea autorului reclamantului, a fost preluat în fapt de stat în cursul anilor #########, fiind menţionat expres că a fost ˂ocupat de securitate˃ (ocupare evident abuzivă) şi că este un teren viran, în condiţiile în care în perioada 1952 – 1954 pe terenul în suprafaţă de 436 mp se afla o locuinţă cu 4 camere, astfel încât procedura ulterioară de trecere a imobilului în proprietatea statului şi formal din punct de vedere juridic se poate prezuma că a fost tot abuziv㻓, a arătat instanța de apel.

De asemenea, judecătorii au mai spus: „Curtea reţine că argumentele primei instanţe sunt corecte, iar elementele de ordin factual ce rezultă din probele administrate confirmă existenţa unor măsuri luate de stat, prin organele şi structurile sale de la acea vreme, care au împiedicat exercitarea plenară a dreptului de proprietate, într-un context istoric şi politic ce oricum nu era favorabil proprietăţii private“.

„Astfel, dacă în privinţa construcţiei (a momentului exact al demolării ei şi a persoanei care a procedat la demolare, proprietarii ori statul) planează incertitudinea, probele nefiind în mod decisiv concludente, în privinţa terenului situaţia este diferită, deoarece conform adresei nr.208592/27.10.2023 emisă de Spit Constanţa, în perioada #########, în registrul matricol figurează proprietarii (…) cu teren viran şi menţiunea «ocupat de securitate».  De asemenea, potrivit aceleiaşi adrese, în registrul matricol din perioada (…) imobilul figurează cu proprietar (…), «teren neclădit în suprafaţă de 436 mp»“, după cum a arătat Curtea de Apel referitor la terenul de lângă Hotelul Palace.

„Din coroborarea acestor date rezultă că, în perioada imediat anterioară procedurii de vânzare a bunului pentru neplata impozitelor (1955-1957, vânzarea fiind dispusă în baza s.c nr.4908/11.12.1959), coproprietarii acestuia – unul dintre ei autorul intimatului reclamant – au fost lipsiţi de atributele dreptului de proprietate, în mod cert de cel al folosinţei bunului“, au spus judecătorii.

„Pe cale de prezumţie simplă însă, Curtea apreciază că proprietarilor le-a lipsit inclusiv dreptul de dispoziţie, cât timp ocuparea imobilului de structura securităţii împiedica pe moment încheierea unor acte juridice de administrare ori de înstrăinare a imobilului. În continuare, Curtea apreciază că stabilirea impozitelor integral, doar pe numele unuia dintre proprietari, după lipsirea acestuia de dreptul de dispoziţie asupra bunului timp de 2 ani, şi iniţierea procedurii de vânzare a întregului imobil, fără a ţine cont de cotele de proprietate şi de obligaţiile fiscale corelative acestora, confirmă caracterul abuziv al măsurilor luate de stat“, a mai explicat Curtea de Apel referitor la terenul de lângă Hotelul Palace.

„În concluzie, având în vedere că hotărârea de primă instanţă este legală şi temeinică, Curtea va respinge apelul ca nefondat“, a concluzionat instanța de control judiciar referitor la terenul de lângă Hotelul Palace.

Tribunalul a admis cererea, în primă instanță

În primă instanță, așa cum precizam anterior, Tribunalul Constanța, Secția I Civilă, a admis acțiunea în baza Legii 10 ce vizează terenul de lângă Hotelul Palace.

Iată minuta Hotărârii 1306/2025 a judecătorilor, reconfirmată recent prin decizia definitivă a judecătorilor de la Curtea de Apel:

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Canciovici Radu Marin în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanța.

Anulează Dispoziţia nr. 534/19.02.2024 emisă de Primarul Municipiului Constanţa.

Obligă pârâtul să propună acordarea de despăgubiri sub formă de puncte către reclamant, pentru imobilul situat în mun. Constanţa, str. Remus Opreanu, nr. 7, jud. Constanţa, compus din teren în suprafaţă de 218 mp, imposibil de restituit în natură sau prin compensare.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtului de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea se va depune la Tribunalul Constanţa.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 24.04.2025“

Astfel, Tribunalul a anulat Dispoziția 534 din 19 februarie 2024, prin care era soluționată notificarea vizând terenul de lângă Hotelul Palace.

Cum și-au motivat judecătorii decizia

În motivarea hotărârii reconfirmate acum de Curte, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „tribunalul are în vedere şi faptul că din istoricul de rol fiscal rezultă că imobilul, deşi figura în proprietatea autorului reclamantului, a fost preluat în fapt de stat în cursul anilor #########, fiind menţionat expres că a fost «ocupat de securitate» (ocupare evident abuzivă) şi că este un teren viran, în condiţiile în care în perioada 1952 – 1954 pe terenul în suprafaţă de 436 mp se afla o locuinţă cu 4 camere, astfel încât procedura ulterioară de trecere a imobilului în proprietatea statului şi formal din punct de vedere juridic se poate prezuma că a fost tot abuzivă“.

Conform instanței, „pentru toate motivele expuse, având în vedere preluarea în fapt abuzivă a imobilului de către autoritățile statului (securitate) în cursul anilor #########, respectiv preluarea abuzivă, fără un titlu valabil, în perioada anilor ######### de către Sfatul Popular Constanţa, tribunalul constată că autorul reclamantului şi, implicit, reclamantul în calitate de unic moştenitor al acestuia este îndreptăţit la obţinerea de măsuri reparatorii pentru imobilul (nr., terenul de lângă Hotelul Palace) situat în Constanţa (…), compus din teren în suprafaţă de 218 mp (1/2 din terenul în suprafaţă de 436 mp)“.

„Or, prin dispoziţia nr. 534/19.02.2024 emisă de pârât şi contestată în prezenta cauză, s-a respins cererea reclamantului de a obţine despăgubiri pentru acest imobil în temeiul Legii nr. 10/2001. În consecinţă, tribunalul reţine că dispoziţia nr. 534/19.02.2024 emisă de pârât este nelegală, motiv pentru care va dispune anularea ei şi va obliga pârâtul să propună acordarea de despăgubiri sub formă de puncte către reclamant, pentru imobilul situat în Constanţa, #### ##### ######## ### #, compus din teren în suprafaţă de 218 mp, imposibil de restituit în natură sau prin compensare“, a conchis Tribunalul referitor la terenul de lângă Hotelul Palace.

Recent, această hotărâre a Tribunalului Constanța a fost confirmată prin decizia definitivă a judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

Sursa foto (cu rol ilustrativ): Google Maps

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Acuzații de malpraxis la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța! Iată când se judecă procesul