De la petrecere direct în Arestul IPJ Constanța! Detalii mai puțin știute din dosarul accidentului din satul Răzoarele: m-am panicat și nu am știut cum să reacționez
Justiție
Judecătorii de la Tribunalul Constanța vor decide azi, 16 septembrie 2025, dacă șoferul acuzat că ar fi produs, zilele trecute, accidentul rutier, din satul Răzoarele, comuna Oltina, în urma căruia un bărbat de 39 de ani a rămas invalid, rămâne sau nu în stare de arest preventiv!
Șoferul (Adrian P.) a contestat mandatul de arestare emis pe numele său, de Judecătoria Medgidia, iar o decizie în acest sens va fi luată azi de Tribunalul Constanța.
În referatul magistraților prin intermediul căreuia s-a solicitat și obținut arestarea inculpatului, procurorii susțin că acesta a consumat băuturi alcoolice la un magazin din satul Răzoarele, unde avea loc sărbătoarea comunei, după care s-ar fi urcat la volanul mașinii.
Cel în cauză a fost audiat și a declarat că regretă situația în care se află.
„Regret ce s-a întâmplat cu numitul A.A., cu care sunt în relații amicale, recunosc și regret fapta. Voi întreprinde prin intermediul familiei și al avocatului toate demersurile necesare pentru diminuarea consecințelor în ceea ce privește persoana vătămată. În ceea ce privește părăsirea locului accidentului și sustragerea de la recoltarea de probe biologice, arăt faptul că fiind sub influența alcoolului, m-am panicat, nu am știut cum să reacționez, fapt pe care îl regret“, a mai spus inculpatul în fața procurorilor, conform referatului privind propunerea de arestare.
În continuare, în motivarea deciziei de arestare, Judecătoria Medgidia reține, printre altele, că inculpatul a părăsit locul accidentului, iar dacă martorii nu apelau de îndată la 112 și nu acordau primul ajutor persoanei vătămate, căreia i-au legat piciorul pentru a stopa sângerarea abundentă, puteau exista consecințe și mai grave.
Judecătoria Medgidia mai reține în motivarea deciziei următoarele:
„Nu poate fi ignorat nici faptul că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o rezonanță negativă în rândul membrilor comunității locale, fiind necesar a se da un exemplu societății pentru a se descuraja în viitor orice alte manifestări antisociale asemănătoare.
Lipsa unei reacţii ferme a autorităților, ar putea încuraja săvârşirea altor fapte similare, cu consecința diminuării încrederii populației în capacitatea de protecție a statului, ceea ce inevitabil ar tulbura starea de normalitate denumită de legiuitor ordine publică.
Într-o atare situație, se apreciază că la acest moment procesual interesul general al societăţii de a fi protejată împotriva comiterii de infracțiuni şi de a fi asigurată buna desfăşurare a procesului penal prevalează asupra regulii respectării dreptului inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate sau în arest la domiciliu, alte măsuri restrictive de drepturi nefiind suficiente în acest sens.
Judecătorul de drepturi şi libertăți are în vedere gravitatea faptelor, pericolul concret pentru ordinea publică, impactul social al faptelor, limitele de pedeapsă şi persoana inculpatului.
Or, toate aceste elemente au fost analizate mai sus şi determină concluzia că celelalte măsuri preventive prevăzute de lege nu ar fi suficiente pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal.
În raport de aceste circumstanţe şi fără a desconsidera caracterul excepțional al măsurii arestării preventive, instanţa apreciază că, la acest moment, privarea de libertate a inculpatului este singura măsură care ar putea să asigure scopul prevăzut de art. 202 alin. 1 teza finală C.proc.pen. și pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică“.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
