DIICOT acuză: gruparea din KM 4-5 a reușit să penetreze sistemul judiciar: relații apropiate cu anumiți polițiști. ZECI de nemulțumiri la Tribunalul Constanța
Justiție
Val de nemulțumiri după prima decizie a Tribunalului Constanța în dosarul denumit generic „Calul Troian“ din KM 4-5, cauză în care procurorii DIICOT Constanța au trimis în judecată aproape 40 de persoane!
În concret, Tribunalul Constanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv dispusă în cauză față de inculpații:
- Drugă Bogdan zis Boby
- Pase Constantin-Virgil, zis „Vira”
- Manea Victor, zis ”Mânuță”
- Ștefan Florin-Marian, zis ”Calu”
- Stănică Niculae, zis ”Bidi”
- Mangu Adrian Gabriel
- Bădrăgan Daniel, zis ”Nas”
- Stoian Eduard George, zis ”Blonduțu”, zis ”Edi”
- Gheorghe Robert-Ionuț zis ”Blondu”
- Gurei Costinel Roberto, zis ”Roby”
- Popescu Niky-Alin
- Naum Marius
- Cristuinea Adrian
- Rustem Engin
De asemenea, instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă în cauză față de inculpații:
- Hlusin Ciprian-Gabriel,
- Tohăneanu andrei,
- Grigorenco Iulian zis Birlic,
- Geangu Adina-Cristina,
- Cerbu florentina,
- Tărăbuță Diana-Cristina,
- Velicu Violeta,
- Velicu Ilie,
- Mangu Mirela,
- Mangu Adrian-Aurel,
- Stoian Constantin,
- Stoian Georgeta,
- Gurei Mariana-Cristina,
- Popescu Chirața,
- Dima Marius,
- Dima Mădălina,
- Lefterică Daniel-Marius,
- Vajda Ana-Agafia,
- Șavlovschi Irina-Lavinia,
- Brâncuşi Sofia-Ecaterina.
Totodată, tribunalul a constată legalitatea și temeinicia măsurilor preventive dispuse față de inculpata societatea Vab Music Events SRL, pe care le menține pentru o perioadă de 60 de zile.
Conform portalului instanțelor de judecată, împotriva deciziei Tribunalului Constanța au fost formulate zeci de contestații, acestea urmând să fie analizate de instanța superioară, respectiv Curtea de Apel Constanța.
Pe scurt, DIICOT Constanța îi acuză pe inculpați de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj, spălare a banilor, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.
„Relații apropiate cu anumiți polițiști din Constanța“
De asemenea, în ancheta lor, procurorii DIICOT susțin, printre altele, că „pericolul social ridicat pe care îl reprezintă gruparea KM 4-5 este dat și de faptul că aceasta a reușit să penetreze sistemul judiciar, mai exact așa cum s-a stabilit pe baza probelor din prezenta cauză, dar și a investigațiilor efectuate a rezultat că membrii grupării au dezvoltat în timp, relații apropiate cu anumiți polițiști din Constanța, dar și cu foști polițiști din cadrul unei structuri abilitate în combaterea traficului de droguri și a grupărilor infracționale organizate“.
Anchetatorii mai arată că „pedepsele privative de libertate în cazul membrilor cu antecedente penale nu și-au atins scopul, aceștia nu s-au reeducat în nicio modalitate, având în vedere că unitatea grupului infracțional, scopurile acestuia, obiectivele grupările infracționale au fost și sunt mult mai puternice decât orice repercusiune legală pe care aceștia și-au asumat-o implicit prin comiterea faptelor“.
„De altfel, menținerea măsurilor preventive este imperios necesară și pentru ca inculpații să nu poată contacta victimele traficate, nefiind exclusă posibilitatea ca din cauza sentimentelor de teamă față de inculpați, dar și a celor de dragoste față de aceștia (metoda Loverboy), ca martorele/persoanele vătămate să-și schimbe sau nuanțeze declarațiile, prin care să le asigure acestora o eventuală impunitate. O astfel de posibilitate este notorie în mediul judiciar când victimele infracțiunilor de trafic de persoane, traficului de minori și proxenetism, cu preponderență, sunt influențate în depozițiile date de inculpați ori anturajul acestora, care profită în continuare de starea lor de vulnerabilitate“, conform DIICOT.
„Măsura preventivă este necesară în continuare“
„Din probele administrate că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor preventive față de inculpați, iar măsura preventivă este necesară în continuare pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni de către inculpați și mai ales, oportunitatea îndepărtării temporare a inculpaților din societate, având în vedere gravitatea faptelor comise de aceștia și a pericolului social pe care l-ar reprezenta punerea acestora în libertate.
DIICOT a mai transmis Tribunalului Constanța că „în raport de materialul probator administrat în cauză, faptele de o gravitate sporită fiind comise inclusiv asupra unei minore, considerăm că o altă măsură preventivă mai blândă ar fi insuficientă, existând inclusiv riscul unei înțelegeri frauduloase între inculpați și persoanele vătămate din dosar“.
„Autoritățile judiciare care concură la înfăptuirea justiției trebuie să dea dovadă de fermitate“
„Autoritățile judiciare care concură la înfăptuirea justiției trebuie să dea dovadă de fermitate în lupta pentru prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de persoane și a traficului de minori, proxenetism, șantaj, camătă, spălarea banilor, așa încât persoanele predispuse la comiterea de infracțiuni similare, să nu aibă convingerea că orice acțiune ilicită având ca scop exploatarea persoanelor vulnerabile poate rămâne nesancționată sau tratată cu clemență de către autorități. Măsura preventivă a arestării este necesară în continuare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al prevenirii săvârşirii unor alte infracţiuni şi al preîntâmpinării unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere că nu există nicio cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale, precum şi că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpaților, cel puțin în ceea ce privește libertatea sexuală a victimelor, pe care le consideră ca fiind o sursă de venit“, potrivit DIICOT.
„Nu în ultimul rând“, spun procurorii DIICOT, „ar fi de menționat că lipsa unor măsuri ferme din partea organelor judiciare în ceea ce privește gruparea KM 4-5, care să conducă la privarea de libertate a membrilor grupării, este de natură să genereze un sentiment de insecuritate la nivelul comunității constănțene și în subsidiar să conducă la pierderea sentimentului de încredere în instituțiile abilitate cu asigurarea ordinii și liniștii publice, dovadă fiind și numeroasele comentarii de pe site-urile de știri, în legătură cu articolele postate de-a lungul timpului cu privire la membrii grupării“.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
