Dosar al DNA Constanța! De ce a luat cu suspendare Petre Neacșa, fost director în Ministerul Transporturilor: Nu se justifică executarea pedepsei în detenție, spun judecătorii
Justiție
Judecătorii de la Tribunalul București și-au motivat decizia prin intermediul căreia l-au condamnat în primă instanță pe Petre Neacșa, fost director al Direcției economice din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, trimis în judecată de procurorii DNA Constanța, la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. De asemenea, instanța a mai dispus confiscarea de la Petre Neacşa a sumei de 460.000 lei (aproximativ 90.000 de euro).
În motivarea condamnării, Tribunalul București reține, printre altele, că cei 3 ani de închisoare cu suspendare sunt suficienți pentru ca „inculpatul să conștientizeze sentimentul de regret față de faptele săvârșite şi va avea un efect inhibitor în săvârșirea de alte infracțiuni“.
Aşadar, Tribunalul București a mai apreciat că „aplicarea pedepsei este suficientă şi fără executarea acestora în regim de detenţie, fiind însă necesară supravegherea conduitei inculpatului pentru o anumită perioadă de timp“.
Petre Neacșa. Sursa foto: Facebook
De unde a pornit ancheta DNA Constanța
Procurorii Anticorupție spun că „în perioada noiembrie 2020 – mai 2021, în contextul în care Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (A.R.S.V.O.M.) și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos“ au achiziționat, cu fraudarea legislației primare în materie și la prețuri supraevaluate un număr de patru nave (trei de salvare și una de depoluare) în valoare de aproximativ 85.000.000 lei (fără TVA) și două drage fluviale, inculpatul Neacșa Petre, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri, beneficiar al contractelor de achiziție publică, suma de 460.000 lei“.
„Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în scopul de a favoriza interesele omului de afaceri: de a asigura, prin intermediul Direcției pe care o conducea, fondurile necesare achiziționării ambarcațiunilor respective precum și de a oferi acestuia diverse informații legate de proiectele de achiziții“, se mai arată în ancheta DNA.
Motivare după condamnare
Prin decizia nr. 1386/2026, din 22.10.2026, Tribunalul București a decis condamnarea lui Petre Neacșa la 3 ani de închisoare cu suspendare.
În motivarea deciziei de condamnare, Tribunalul București a consemnat, printre altele, că „nu poate reține apărarea că inculpatul nu a întocmit acte în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, iar apărarea referitoare la faptul că inculpatul nu avea atribuţii în privinţa aprobării bugetului pentru investiţiile ARSVOM şi AFDJ este neîntemeiată având în vedere că nu i se reţine inculpatului atribuţia de aprobare a bugetului anual alocat, ci i se impută că a îndeplinit acte care intrau în atribuţiile sale de serviciu în legătură cu achizițiile efectuate de cele două instituții din subordinea ministerului“.
Starea „de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul Ministerului Transporturilor“
„Totodată, în raport cu acuzaţia formulată, instanţa reţine că actul contrar atribuţiilor de serviciu ale inculpatului a constat în furnizarea de informaţii martorului denunţător, pe care le-ar fi cunoscut în virtutea funcţiei deţinute, astfel cum reiese din declaraţiile martorului (…), coroborate cu procesele verbale de consemnare a rezultatului percheziţiei informatice, astfel cum s-a analizat anterior în cuprinsul considerentelor. Urmarea imediată a constat în producerea stării de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, legătura de cauzalitate între aceasta și acțiunile inculpatului rezultând din materialitatea faptei“, potrivit motivării.
În favoarea inculpatului
Tot potrivit judecătorilor, în ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a reținut că „acesta are vârsta de 62 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, este integrat social, astfel că, sub aspectul circumstanțelor personale, se apreciază că acestea îi sunt favorabile inculpatului“.
Pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare, „suficientă“
Tribunalul București mai spune că pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare este „suficientă pentru a asigura atingerea scopului sancțiunii penale, este proporțională şi aptă să răspundă atât intereselor societăţii, cât şi exigenţelor individualizării judiciare“.
„Nu se justifică executarea unei pedepse privative de libertate“
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul București a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, integrarea socială şi profesională a inculpatului, perioada scursă de la data săvârşirii faptei, precum şi concluzia instanței că periculozitatea actuală a acestuia nu justifică executarea unei pedepse privative de libertate.
Astfel, din analiza circumstanţelor reale şi personale expuse anterior, instanţa din Capitală a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi că aceasta îşi poate atinge scopul chiar fără executarea în regim de detenţie.
„Un efect inhibitor în săvârşirea de alte infracţiuni“
În final, tot în motivarea deciziei de condamnare, Tribunalul București mai spne că „sancțiunile aplicate sunt suficiente pentru ca inculpatul să conştientizeze sentimentul de regret față de faptele săvârșite şi va avea un efect inhibitor în săvârşirea de alte infracţiuni“.
„Aşadar“, conchide instanța, „se apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi fără executarea acestora în regim de detenţie, fiind însă necesară supravegherea conduitei inculpatului pentru o anumită perioadă de timp“.
Decizia Tribunalului București a fost contestată, momentan, doar de către Petre Neacșa.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
