Dosar la Curtea Supremă pentru moștenirea lui Francisc Lescovar, afaceristul care a modernizat Constanța acum 100 de ani! Ce au transmis judecătorii
Justiție
Dosarul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, ce vizează moștenirea din Constanța a lui Francisc Lescovcar, afaceristul care a modernizat orașul la începutul anilor 1900, în care primarul Constanței a fost dat în judecată, a intrat într-o nouă etapă.
Amintim, primarul Constanței, funcție deținută deja cu un al doilea mandat de Vergil Chițac, este în centrul noului proces deschis pentru moștenirea marelui industriaș Francisc Lescovar, nume cunoscut în perioada antebelică, vrednic afacerist care a pus umărul la modernizarea orașului în urmă cu o sută de ani.
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, dosarul a parcurs etapa prealabilă la Înalta Curte, fiind repartizat aleatoriu unui complet de judecată din cadrul Secției I Civile a instanței supreme, care a stabilit data primei înfăițișări în cauză, adică data la care va începe procesul.
Astfel, dosarul este așteptat să fie analizat de judecătorii Curții Supreme după vacanța judecătorească, la data de 22 septembrie 2026.
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, dosar care vizează moștenirea lui Francisc Lescovar din Contanța se află în atenția Curții Supreme, instanță de la care una dintre moștenitoare așteaptă revizuirea dosarului în baza căruia primarul Constanța a semnat apoi dispozițiile privind cotele ce revin fiecărui moștenitor din proprietățile industriașului care a modernizat orașului.
Dosarul de la Curtea Supremă pentru moștenirea lui Francisc Lescovar
În speță, dosarul are indicativul 290/1/2026, fiind înregistrat pe rolul Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, la data de 13 februarie 2026.
Obiectul dosarului este reprezentat de o cerere de revizuire a cazului având ca obiect inițial o cerere în temeiul Legii 10/2001 privind retrocedarea imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist, părți în cauză fiind revizuenta Mihaela Odobescu și intimații Andreia Holban (Zamfirescu), Alexandre Holban, Christien Andre Holban, Ileana Popa, Adriana Lescovar și Primarul Municipiului Constanța.
Așa cum precizam mai sus, Curtea Supremă a transmis recent că dosarul a parcurs procedura de filtru, dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de judecată din cadrul Secției I Civile a instanței, care a fixat data primei înfățișări pe 22 septembrie 2026, de la ora 9.00.
Decizia pe care o vor lua în cauză magistrații de la Înalta Curte va fi definitivă.
Dosarul vizat de cererea de revizuire
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cererea de revizuire adresată Curții Supreme vizează dosarul 5464/118/2022*, în care s-au stabilit printr-o decizie definitivă cotele ce revin fiecărui moștenitor din proprietățile afaceristului Francisc Lescovar.
În dosarul respectiv, primarul Constanței a fost obligat de judecători se emită dispoziția vizează Notificarea 380/2001 formulată pentru retrocedarea unui teren de 25.000 de metri pătrați și construcțiile existente din Constanța, Șoseaua Mangaliei.
Iată minuta Hotărârii 561/2024 a Tribunalului Constanța:
„Respinge, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtelor Lescovar Adriana şi Odobescu Mihaela.
Admite în parte acţiunea formulată de reclamanții Popa Ileana, Holban (Zamfirescu) Andreia, Holban Alexandre și Holban Christien Andre în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Constanta, Lescovar Adriana și Odobescu Mihaela.
Anulează în parte Dispoziţia nr. 2382/28.02.2022, emisă de Primarul Municipiului Constanţa, modificată prin Dispoziţia nr. 2734/03.08.2022, în ceea ce priveşte respingerea ca lipsită de obiect a Notificării nr. 380/10.07.2001 formulată de Popa Ileana şi Holban Dinu Ştefan (moştenitori Holban (Zamfirescu) Andreia, Holban Alexandre şi Holban Christien Andre), respectiv în ceea ce priveşte menţionarea în calitate de beneficiare ale măsurilor reparatorii numai a pârâtelor Lescovar Adriana şi Odobescu Mihaela.
Obligă pârâtul Primarul Municipiului Constanta să modifice Dispoziţia nr. 2382/28.02.2022, emisă de Primarul Municipiului Constanţa, modificată prin Dispoziţia nr. 2734/03.08.2022, în sensul stabilirii calităţii reclamanţilor Popa Ileana, Holban (Zamfirescu) Andreia, Holban Alexandre şi Holban Christien Andre, alături de pârâtele Lescovar Adriana şi Odobescu Mihaela, de persoane îndreptăţite la reconstruirea dreptului de proprietate după autorul comun Lescovar Francisc, cu următoarele cote: Popa Ileana – cotă de 1/4, Holban (Zamfirescu) Andreia – cotă de 1/12, Holban Alexandre – cotă de 1/12, Holban Christien Andre – cotă de 1/12, Lescovar Adriana – cotă de 1/4 şi Odobescu Mihaela – cotă de 1/4.
Respinge cererea pârâţilor Primarul Municipiului Constanta şi Lescovar Adriana de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii“
În iunie 2024, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondate apelurile, iar hotărârea Tribunalului luată în cazul Lescovar a rămas definitivă.
În baza acestor decizii din instanță, primarul Constanței a semnat dispoziția care vizează proprietățile moștenitorilor lui Francisc Lescovar.
Legat de acest dosar, primarul a emis Dispoziția 3320/01.11.2024 pentru soluționarea notificării formulată în temeiul Legii 10/2001, „pentru imobilul situat în municipiul Constanța, str. …. numerele …, având în vedere Sentința civilă nr.561/22.02.2024, pronunțată de către Tribunalul Constanța, rămasă definitivă prin Decizia nr.126/c/19.06.2024, pronunțată de curtea de apel constanța în dosarul civil nr.5464/118/2022*“.
Primarul Constanței, dat în judecată pentru anularea dispoziției din cazul Lescovar
Mai trebuie menționat faptul că, așa cum arătam și în ediții anterioare, primarul Constanței a fost dat în judecată după semnarea dispoziției din cazul Lescovar, acțiunea fiind promovată în instanță de către aceeași moștenitoare care acum solicită revizuirea cotelor moștenirii afaceristului.
Dosarul în care primarul este pârât fusese înregistrat la data de 11 decembrie 2024 pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța, având ca obiect o cerere de anulare a unui act.
Procesul venea după ce, cu o lună înainte, primarul semnase dispoziția pentru soluționarea unei notificări pe Legea 10/2001 făcută de urmașii lui Francisc Lescovar.
Dosarul are indicativul 8987/118/2024, iar reclamantă în cauză este Mihaela Odobescu, acțiunea fiind formulată în contradictoriu cu pârâții Ileana Popa, Andreia Holban (Zamfirescu, Alexandre Holban, Christien Andre Holban și Adriana Lescovar, alături de Primarul Constanței.
În luna august 2025, cererea de chemare în judecată a fost respinsă în primă instanță de către magistrații de la Tribunalul Constanța, hotărârea putând fi atacată în apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Iată minuta Hotărârii 2469/2025 a Tribunalului Constanța:
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamanta Odobescu Mihalela împotriva Dispoziţiei nr. 3321/01.11.2024 emise de pârâtul Primarul Municipiului Constanţa, în contradictoriu şi cu pârâţii Popa Ileana, Holban (Zamfirescu) Andreia, Holban Alexandre, Holban Christien Andre şi Lescovar Adriana.
Obligă reclamanta la plata către pârâtul Primarul Municipiului Constanţa a sumei de 2380 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial.
Ia act că pârâţii Popa Ileana, Holban (Zamfirescu) Andreia, Holban Alexandre, Holban Christien Andre îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa, sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 08.08.2025.
Document: Hotarâre 2469/2025 08.08.2025“
De ce a respins Tribunalul cererea de anulare a dispoziției primarului
În motivarea Hotărârii 2469/2025, judecătorii primei instanțe au arătat, printre altele, că „Tribunalul constată că, prin prezenta contestaţie, partea reclamantă aduce critici ce vizează admisibilitatea demersului judiciar al pârâţilor (…) în cadrul dosarului nr. 5464/118/2022*, întrucât s-a încălcat puterea de lucru judecat al hotărârilor dispuse în dosarul nr. (…)/118/2009*, fiindu-le permisă acestora din urmă o cale de atac neprevăzută de lege“.
„Cu alte cuvinte“, au spus judecătorii, „partea reclamantă este nemulţumită de faptul că, prin hotărârea judecătorescă pronunţată în dosarul nr. 5464/118/2022*, s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptăţite în temeiul Legii nr. 10/2001 şi pârâţilor (…), în condiţiile în care reclamanta, alături de pârâta (…), deja deţinea o hotărâre judecătorescă, definitivă, prin care li se stabilise această calitate“.
„Tribunalul observă însă că toate aceste critici aduse de către reclamantă au făcut deja obiectul analizei unei instanţe de judecată, din moment ce prin considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr. (…)/22.02.2024 şi ale deciziei civile nr. (…)/C/19.06.2024 s-a statuat cu privire la toate aceste critici ale reclamantei, devenind astfel superfluă analizarea lor, din moment ce o nouă analiză a acestora ar presupune redeschiderea dezbaterilor asupra calităţii de persoană îndreptăţită, a obiectului notificării în baza Legii nr. 10/2001 şi a întinderii dreptului de proprietate, aspect nepermis de chiar dispoziţiile art. 430 – 431 din Codul de procedură civilă“, au spus judecătorii.
Conform instanței, „în ceea ce priveşte reaua-credinţă sau abuzul de drept, reproşate pârâtului Primarul Municipiului Constanța (…), Tribunalul consideră că partea reclamantă omite să observe caracterul executoriu al sentinţei civile nr. (…)/22.02.2024 pronunţate de Tribunalul Constanţa, după rămânerea definitivă a acesteia“.
„Reclamanta a adus la cunoştinţa instanţei că a înţeles ca, împotriva hotărârilor pronunţate în dosarul nr. (…)/118/2022*, să exercite căile extraordinare de atac, respectiv revizuirea şi contestaţia în anulare, considerând că dispoziţia contestată trebuia emisă abia după soluţionarea acestor căi de atac“, au spus judecătorii.
Conform instanței, „aceste demersuri judiciare ale reclamantei nu sunt de natură să împiediee punerea în executare a sentinţei civile nr. (…)/22.02.2024 din moment ce, pe de o parte, această hotărâre judecătorească este definitivă şi executorie, iar debitorul Primarul Municipiului Constanţa şi-a manifestat conduita de executare benevolă a statuărilor instanţei de judecată şi, pe de altă parte, exercitarea căilor extraordinare de atac iniţiate de reclamantă nu împiedică executarea hotărârii judecătoreşti, nefiind suspensive de executare (art. 507 şi art. 512 din Codul de procedură civilă, interpretate per a contrario)“.
„În privinţa abilitării Primarului Mun. Constanţa de a emite dispoziţia contestată, pe motiv că deja există o hotărâre judecătorească prin care se dispune restituirea în patrimoniul părţilor – persoane fizice – a bunurilor imobile, nefiind necesară astfel emiterea unui act administrativ de către primar, Tribunalul constată că este lipsită de fundament juridic susţinerea reclamantei“, au conchis magistrații în procesul vizând moștenirea lui Francisc Lescovar.
Acum, însă, rămâne de văzut ce va decide Curtea Supremă cu privire la cererea de revizuire formulată pentru moștenirea afaceristului care a modernizat Constanța Veche, Francisc Lescovar.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Primăriei Constanța
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
