Fabrica de moșteniri: cât au costat filajele și interceptările făcute în ancheta care a cutremurat justiția din Constanța!

Curtea de Apel Constanța a luat luni, 22 decembrie 2025, prima decizie în celebrul dosar Fabrica de moșteniri, cauză în care procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv), pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat,  trafic de persoane, abuz în serviciu,  fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.

Curtea de Apel a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a lui Vlad Virgil, precum și temeinicia măsurii arestului la domiciliu față de: Bulgaru Camelia, Deacu Vasile (executor judecătoresc), Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela (notar public), Vlad George și Vlad Marcela.

Vlad Virgil

De asemenea, judecătorii Curții de Apel Constanța au constatat legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar a inculpaților: Botezatu Joița (notar public), Mavrodin George, Stoica Florența Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan și Iordache Paula-Marinela.

Decizia Curții de Apel Constanța nu este definitivă!

Tot în acest dosar a mai fost trimisă în judecată, printre alții, și Ştefania Cealera, primarul din Oltina.

Vasile Deacu executor judecătoresc

Amintim că acest dosar a cutremurat justiția din Constanța, atât prin numele și calitățile celor vizați de anchetă, cât și prin măsurile preventive dispuse față de aceștia!

De menționat că odată cu trimiterea în judecată a celor 26 de inculpați, DIICOT Constanța a dispus 14 clasări și disjungeri la alte unități de parchet din Constanța, mai multe detalii despre acest subiect putând fi citite AICI

De asemenea, tot prin trimiterea în judecată a cauzei, DIICOT Constanța a solicitat obligarea inculpaților Vlad Virgil, Stamule Daniela și Deacu Vasile la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, fiecare în sumă de 50.000 lei, dar și a inculpaților Stoian Viorica, Botezatu Joița, Neagu Marinel, Neagu Steluța la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, fiecare în sumă de 20.000 lei.

Notarul public Daniela Stamule

Mai departe, DIICOT Constanța a solicitat obligarea inculpaților Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta, Verdeș Mihaela-Evelin, Gheorghe Petronela la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, fiecare în sumă de 15.000 lei, a inculpaților Stoica Florența-Lăcrămioara, Mavroian George, Vlad George, Vlad Marcela, Ioniță Ilie-Iulian, Iliescu Mihai, Moldovencei Valerica, Bulgaru Ștefan, Iordache Paula-Marinela și a inculpaților Cealera Ștefania, Deacu Vladimir-Ionuț, Filipovici Cosmina-Magdalena, Suba Adrian, Ciobanu Marius-Florin și Gradea Alexandru la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea activităţilor de investigare efectuate de lucrătorii de poliţie judiciară, activităților de supraveghere tehnică, procesele verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, activităților de filaj, activităților de analiză grafoscopică, activităților de analiză a drogurilormaterializate în rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor, declarațiile părților vătămate, ale inculpaților, transportului drogurilor la Inspectoratul Județean de Poliţie Constanța, Camera de Corpuri Delicte, citarea, comunicarea diverselor acte către inculpați, scanarea și fotocopierea dosarului și toate actele prezentate, pe larg, în opisul dosarului.

În total, este vorba despre suma de 280.000 de lei (aprox. 56 de mii de euro) cu titlu de cheltuieli judiciare.

Așa cum arătam și mai sus, decizia Curții de Apel Constanța prin intermediul căreia au fost menținute măsurile preventive dispuse în cauză nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Condamnare pentru angajare! Cazul Babu, disjuns din celebrul dosar Portul: 3.500 de euro pentru un post la APM, acuză procurorii. Detalii din ancheta DNA