Fost director din Primăria Constanța, condamnat în Dosarul Retrocedărilor, proces cu municipalitatea! La mijloc, un teren de peste 400 mp
Justiție
Un fost director din Primăria Constanța, condamnat definitiv în Dosarul Retrocedărilor din oraș, alături de fostul primar Radu Mazăre, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu și alți inculpați, a pierdut recent, printr-o hotărâre definitivă pronunțată de Curtea Supremă, un dosar în contradictoriu cu municipalitatea.
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Constantin Racu – căci despre el este vorba – a formulat o contestație la executare în contradictoriu cu Primăria Constanța, cazul fiind înregistrat în vara acestui an pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceeași instanță care a pronunțat, în februarie 2019, hotărârea definitivă din Dosarul Retrocedărilor.
La mijlocul litigiului de ascum cu municipalitatea, intentat de fostul director condamnat în Dosarul Retrocedărilor, conform surselor judiciar, se află un teren de peste 400 mp situat în zona Hotelului Metropol, suprafață vizată, la rândul său, de procesul penal cunoscut generic drept Dosarul Retrocedărilor.
Amintim, în Dosarul Retrocedărilor, Constantin Racu, fostul director al Direcției Administrație Publică din Primăria Constanța, a fost condamnat la 6 ani și 10 luni de închisoare, pedeapsa fiind stabilită prin aceeași sentință prin care a fost condamnat și fostul primar Radu Mazăre.
Spus pe scurt, în noul dosar intentat de fostul director condamnat în Dosarul Retrocedărilor, acesta a formulat o contestație la executare ce vizează hotărârea definitivă din Dosarul Retrocedărilor, prin care judecătorii Curții Supreme au anulat unele dintre dispozițiile primarului Radu Mazăre prin care au fost retrocedate mai multe terenuri din Constanța și Mamaia și prin care instanța supremă a stabilit, totodată, că Primăria Constanța, dar și Statul Român trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru recuperarea terenurilor despre care judecătorii au stabilit că fuseseră retrocedate în mod nelegal.
De asemenea, prin aceeași hotărâre definitivă, instanța supremă menținuse sechestrul DNA asupra mai multor terenuri din Constanța și Mamaia, printre acestea aflându-se și terenul de peste 400 mp din zona Hotelului Metropol pentru care fostul director din Primăria Constanța, Constantin Racu, solicitase lămurirea situației printr-o contestație la executare, formulată încă din anul 2021.
La momentul respectiv, contestația sa fusese respinsă de judecătorii instanței supreme, însă, în vara anului 2026, Constantin Racu a formulat o nouă contestație la executare, fiind vizată, implicit, cea din 2021.
Recent, însă, judecătorii de la Curtea Supremă au respins și această a doua contestație la executare formulată de fostul director condamnat în Dosarul Retrocedărilor, în contradictoriu cu Primăria Constanța.
Judecătorii au ajuns la concluzia, după deliberări, că această a doua contestație ar fi inadmisibilă.
Dosarul intentat de fostul director condamnat în Dosarul Retrocedărilor
În speță, dosarul soluționat recent de Curtea Supremă are indicativul 1514/1/2026, înregistrat la data de 11 august 2026 pe rolul Secției Penale a Curții Supreme.
Cazul are ca obiect o contestație la executare, formulată în temeiul articolului 598 din Noul cod de procedură penală de către Constantin Racu, fostul director din Primăria Constanța condamnat în Dosarul Retrocedărilor, în contradictoriu cu UAT Municipiul Constanța, adică Primăria Constanța.
Așa cum precizam mai sus, recent, Curtea Supremă a respins ca inadmisibilă contestația sa la executare.
Iată minuta Deciziei 375/2026 a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României:
„Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul Racu Constantin împotriva deciziei nr. 56/A din data de 18 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 330/1/2021.
Obligă contestatorul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 octombrie 2026“.
Hotărârea Curții Supreme este definitivă.
Hotărârea Curții Supreme vizată de contestația formulată de inculpatul din Dosarul Retrocedărilor
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, în Decizia nr. 56/A din 18 februarie 2021 a fost respinsă ca nefondată contestația formulată împotriva executării Deciziei penale nr. 32/A din 7 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 6536/2/2008, fiind vorba despre hotărârea definitivă pronnunțată în Dosarul Retrocedărilor.
Judecătorii Curții Supreme au arătat următoarele în Decizia nr. 56/A/18.02.2021, pronunțată în dosarul în care Constantin Racu a solicitat, spus pe scurt, ridicarea sechestrului DNA menținut de judecători (prin decizia definitivă din Dosarul Retrocedărilor) asupra terenului în suprafață de 440,12 mp, situat în Constanţa, Zona Hotel Metropol, intabulat în CF nr. 30876, cu nr. cadastral 188/3:
„Din cererea formulată rezultă că numitul HHH. (NR., Constantin Racu) a solicitat lămurirea deciziei penale nr. 32/A din 07 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 6536/2/2008 (nr., Dosarul Retrocedărilor), în sensul de a constata că dispoziţia din cuprinsul acestei hotărâri de restabilire a situaţiei anterioare nu vizează terenul identificat în cuprinsul cererii, întrucât, la data pronunţării respectivei hotărâri, imobilul nu se mai află în proprietatea persoanei căreia pe numele cărora a fost sechestrat, ci în proprietatea sa“, au explicat judecătorii.
„Deşi a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului în anul 2003, cumpărătorul HHH. (nr., Constantin Racu) a demarat procedurile de intabulare în cartea funciară a terenului achiziţionat abia în anul 2010, cererea fiind, iniţial, respinsă de O.C.P.I. Constanţa, prin Încheierea nr. 84313 din 30 decembrie 2010.
Ulterior, prin Sentinţa civilă nr. 18902 din 25 octombrie 2011 a Judecătoriei Constanţa, dată în Dosarul nr. x/2011, astfel cum a fost reformată prin Decizia civilă nr. 247 din 3 aprilie 2012 a Tribunalului Constanţa, a fost anulată Încheierea nr. 84313 din 30 decembrie 2010 pronunţată de O.C.P.I. Constanţa, dispunându-se, totodată, intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în discuţie în favoarea petentului HHH“.
Înalta Curte de Casație și Justiție Sursa foto: Facebook
Judecătorii Curții Supreme au spus în continuare că „se observă, aşadar, că la momentul instituirii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, a sechestrului asigurător, prin Ordonanţa nr. 29/P/2005 din 15 februarie 2008 (nr., din Dosarul Retrocedărilor), ce a fost menţinut prin Decizia penală nr. 32/A din 7 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, terenul menţionat în cerere (indicat la pct. 1.6 din ordonanţă) figura în cartea funciară a municipiului Constanţa în proprietatea inculpatei V., iar nu a numitului HHH“.
Or, pentru a fi opozabil terţilor (inclusiv organelor de urmărire penală), astfel cum prevăd dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. d) şi art. 21 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, dreptul de proprietate al numitului HHH. asupra terenului în discuţie ar fi trebuit să fie înscris în cartea funciară a municipiului Constanţa în cel mai scurt timp după perfectarea contractului de vânzare cumpărare cu inculpata V., ceea ce nu s-a întâmplat. Cu alte cuvinte, în situaţia ignorării cerinţelor de publicitate prevăzute de lege, aşa cum este cazul în speţă, intervine sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi“, au spus judecătorii Curții Supreme.
Aceștia au mai arătat în continuare că „întrucât nu şi-a respectat obligaţia de a-şi înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară în scopul asigurării opozabilităţii faţă de terţi, contestatorul HHH. nu poate, pe calea contestaţiei la executare, să invoce propria culpă sub acest aspect cu scopul de a obţine ridicarea sechestrului asigurător legal instituit, în privinţa sa fiind incident principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans“.
„Prin urmare, constatând că, în ceea ce priveşte situaţia juridică a terenului intravilan în suprafaţă de 440,12 mp, lot x, situat în Constanţa, zona I., întabulat în CF nr. x, cu nr. cadastral x (CF nou 216529, CAD 188/3, indicat la poziţia 10 din Dispoziţia de primar nr. 3694 din 5 noiembrie 2002), nu există nicio neclaritate în dispozitivul hotărârii a cărei executare se contestă, astfel că nu este necesară o intervenţie în condiţiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., Înalta Curte urmează a respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul HHH. împotriva executării Deciziei penale nr. 32/A din 7 februarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 6536/2/2008 (nr., Dosarul Retrocedărilor)“, a conchis Curtea Supremă.
Acum această hotărâre a Curții Supreme a fost reconfirmată prin hotărârea din 6 octombrie 2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care contestația formulată de inculpatul condamnat în Dosarul Retrocedărilor a fost respinsă a inadmisibilă.
Sursa documentare: Portalul Curții Supreme, Portalul Jurisprudenței Curții Supreme, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto 1 (cu rol ilustrativ): Primăria Constanța
Sursa foto 3: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
