Iată ce s-a întâmplat în procesul în care primarul Constanței a fost autorizat să desființeze rețelele de internet și telefonie într-un cartier din oraș
Justiție
Procesul în care, în primă instanță, primarul Constanței a fost autorizat să desființeze rețelele de internet și telefonie dintr-un cartier al orașului rămâne în anteția judecătorilor de la Tribunalul Constanța.
Sursa foto: Primăria Constanța
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, procesul va continua la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța, la începutul anului viitor, după ce completul a stabilit că este necesară o nouă înfățișare în cauză.
Amintim, cazul vizează rețeaua de telefonie și internet din cartierul Boreal din Constanța și a ajuns în atenția magistraților de la Tribunal după ce hotărârea inițială a Judecătoriei Constanța, prin care primarul a fost autorizat să desființeze rețeaua de internet și telefonie, a fost atacată în apel de către reprezentanții companiei de telefonie, respectiv, Orange Romania.
Dosarul are indicativul 11562/212/2023, iar primarul se judecă în cauză, pentru internetul din cartierul Boreal, cu Orange Romania SA, societate absorbantă a Orange Romania Communications SA.
Compania privată a declarat apel după ce a pierdut inițial procesul pentru lucrările de telefonie și internet din cartierul Boreal.
La ultimul termen desfășurat joi, 22 octombrie 2026, la Tribunalul Constanța, instanța a apreicat că este necesară stabilirea unei noi înfățișări în cauză, procesul fiind amânat astfel pentru data de 28 ianuarie 2027, de la ora 8.30.
Hotărârea pe care o vor lua în cauză judecătorii de la Tribunalul Constanța cu privire la rețelele de telefonie și internet din cartierul Boreal va fi definitivă.
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în primă instanță, cererea primarului de desființare a lucrărilor apreciate ca fiind nelegale din cartierul Boreal a fost admisă în parte de către Judecătoria Constanța.
Conform Hotărârii 3774/2024, sunt vizate de dosar lucrările „constând în realizare rețea de comunicații electronice, fibră optică (furnizare servicii de televiziune prin cablu, internet și telefonie) în municipiul Constanța, pe stâlpi și subteran, interconectând străzile Brest (…) Varșovia, (…), din cartierul Boreal“.
Minuta hotărârii atacate
Iată minuta Hotărârii nr. 3774/2024 a Judecătoriei Constanța în procesul pentru fibra optică Orange (telefonie, televiziune și intenet) din cartierul Boreal.
„Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul xxxx, în contradictoriu cu pârâta xxxx.
Obligă pârâta să desfiinţeze lucrările de construcţii realizate fără autorizaţie de construire în cartier Boreal, menţionate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria DGPL nr. PV50-000282/07.01.2022, cu referire la reţeaua de comunicaţii electronice realizată în subteran (nr., fiind vorba despre lucrări în cartierul Boreal), în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Autorizează reclamantul să desfiinţeze lucrările de construcţii realizate fără autorizaţie de construire în cartier Boreal, menţionate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria DGPL nr. PV50-000282/07.01.2022, cu referire la reţeaua de comunicaţii electronice realizată în subteran, în caz de neexecutare a obligaţiei în termenul acordat, pe cheltuiala pârâtei.
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul xxxx, în contradictoriu cu pârâta xxxx, cu privire la reţeaua de comunicaţii electronice realizată pe stâlpi.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvenţională.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Constanţa“
Orange a cerut menținerea lucrărilor de telefonie, internet și televiziune din cartierul Boreal
În motivarea deciziei vizând internetul din cartierul Boreal, magistrații Secției Civile a Judecătoriei au arătat, printre altele, că „instanța reține că pârâta nu a făcut dovada că deține o autorizație generală și că doar a modificat sau adăugat componente“.
Judecătorii au spus și că societatea de telecomunicații ar fi avut timp să obțină autorizația de construire pentru a intra în legalitate.
„De asemenea, instanţa reţine că pârâta a avut timp suficient pentru a obţine autorizaţie de construire – intrare în legalitate sau pentru a se conforma măsurilor complementare dispuse în integralitate, începând cu data comunicării procesului-verbal, respectiv 19.01.2022 şi până la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată“, conform deciziei instanței.
„Prin acţiunea reconvenţională formulată, pârâta-reconvenientă a solicitat, în baza art. 28 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să menţină lucrările efectuate în cartierul Boreal din municipiul Constanța“, au spus judecătorii.
Totuși, Judecătoria a arătat că „din perspectiva dreptului de apreciere al instanţei asupra oportunităţii menţinerii construcţiilor neautorizate, invocat de către pârâta-reconvenientă în temeiul art. 28 alin.2 din Legea nr. 50/1991, instanța constată că din probele administrate nu a rezultat niciun motiv întemeiat pentru care pârâtei i s-ar putea permite să păstreze o serie de lucrări efectuate în mod nelegal“.
„În speță, nu au fost propuse probe care să vizeze o imposibilitate obiectivă a obţinerii autorizaţiei de construire sau eventuale consecinţe vătămătoare pentru pârâtă sau pentru alte subiecte de drept în cazul desfiinţării rețelei subterane edificate fără autorizaţie“, conform judecătorilor.
„În plus, în contextul în care pârâta a manifestat o atitudine pasivă faţă de obligaţiile ce erau în sarcina sa, reţinând că pârâta deşi a fost sancţionat prin proces-verbal de constatare şi sancţionare din 07.01.2022 şi avea obligaţii în temeiul acestuia act, pe care nu a înțeles să-l conteste, nu a făcut demersurile necesare pentru a legaliza lucrările, instanța apreciază că singura soluţia care se impune este autorizarea desfiinţării lucrărilor“, a conchis Judecătoria Constanța.
Ulterior, procesul a fost suspendat, pentru „lipsa stăruinței părților“, după ce, anterior, acesta fusese amânat pentru a se obține de către Orange România documentele necesare intrării în legalitate pentru lucrările vizând internetul din cartierul Boreal.
Recent, cazul privind internetul din cartierul Boreal a fost reluat iar joi, 22 octombrie 2026, magistrații de la Tribunal au stabilit un nou termen în cauză, în luna ianuarie 2027.
Cifrele Orange Romania SA
Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 23 octombrie 2026, Orange Romania SA (care a absorbit Orange Romania Communications SA) a fost înființată în 1996, are sediul social în București, pe strada Matei Milo, nr. 5 și se ocupă în principal de activități de telecomunicații prin rețele cu cablu, prin rețele fără cablu și prin satelit.
Compania este deținută de societatea belgiană Atlas Services Belgium SA (80%) și Statul Român, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (20%).
Administratori figurează, conform sursei citate, Ioana Alexandra Gecui, Cristina Elena Bibart, cetățeanul francez Jean Marie Jospeh Culpin, cetățeanul elvețian Christian Urs Luginbuhl, cetățeanul francez Gilles Francois Michel Deloison, George Dumitru Dorobanțu, cetățeanul grec Panagiotis Tampourlos, cetățeanul francez Matthieu Jean Henri Chambert și Marie Noelle Aurelie Jego Laveissiere, din Franța.
Funcția de director este asigurată de cetățeanul elvețian Julien Ducarroz.
Compania de internet deține Locul 1 în Top Afaceri Romania, domeniul Telecomunicații.
În 2025, compania a declarat 3.931 de angajați, pierderi 841.627.044 de lei, datorii 10.885.806.641 de lei și cifra de afaceri 7.549.912.068 de lei.
Sursa foto 1 (cu rol ilustrativ): Primăria Municipiului Constanța
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
