ÎNCĂTUȘĂRI la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc! Procurorii DNA au reținut-o pe adjuncta Direcției Generale de Autorizare
Justiție
Procurorii DNA au decis încătușarea adjunctei Direcției Generale de Autorizare Jocuri de Noroc din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, sub acuzații de luare de mită.
Iată ce spun procurorii DNA, în comunicatul de presă:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 iulie 2026, față de inculpata BADEA ANA-MARIA, director general adjunct al Direcției Generale de Autorizare Jocuri de Noroc din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale).
La data de 30 iulie 2026, inculpata va fi prezentată Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Totodată, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 29 sau 30 iulie 2026, față de următorii inculpați:
BLAGA RADU-ANDREI, inspector în cadrul Direcției Generale de Supraveghere și Control din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru săvârșirea a șase infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată;
BRĂTAN RADU-CONSTANTIN, inspector în cadrul Direcției Generale de Supraveghere și Control din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru săvârșirea a șase infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată;
B.V.R., soțul primei inculpate, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită și
B.I.A., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cauză s-a conturat existența unui mecanism prin care reprezentanți ai unor operatori economici din domeniul jocurilor de noroc ar fi remis funcționarilor din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc sume de bani cu titlu de mită, în scopul soluționării favorabile a unor cereri, solicitări ori demersuri administrative aflate în competența acestora.
În perioada 23 decembrie 2025 – 21 mai 2026, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpata Badea Ana-Maria, în calitatea menționată anterior, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului B.V.R., ar fi primit suma totală de 2.500 de euro de la reprezentantul mai multor societăți comerciale care își desfășurau activitatea în domeniul jocurilor de noroc, în legătură cu îndeplinirea și urgentarea îndeplinirii unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.
În schimbul acestor foloase, inculpata ar fi asigurat soluționarea cu celeritate și în mod favorabil a solicitărilor adresate Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc de societățile respective, privind aprobarea unor jocuri noi de noroc, reautorizarea acestora ori alte demersuri administrative aflate în competența instituției.
În perioada 23 septembrie 2025 – 26 mai 2026, în contextul efectuării unor controale la diverși operatori economici din domeniul jocurilor de noroc, inculpații Blaga Radu-Andrei și Brătan Radu-Constantin în calitatea lor de inspectori în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, ar fi primit de la reprezentanții societăților verificate sume de bani cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei, în total 25.000 de lei, pentru a nu aplica măsurile legale cu privire la neregulile constatate în cadrul controalelor și, implicit, pentru îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu.
Între persoanele care ar fi remis astfel de sume de bani se numără și inculpata B.I.A., care, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, le-ar fi remis inculpaților Blaga Radu-Andrei și Brătan Radu-Constantin, la data de 09 ianuarie 2026, suma de 2.000 de lei.
Pe durata măsurii controlului judiciar, inculpații Blaga Radu-Andrei, Brătan Radu-Constantin, B.V.R. și B.I.A. au obligația de a respecta o serie de măsuri, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să nu comunice, direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a măsurilor și să nu părăsească teritoriul României. De asemenea, primii doi inculpați au obligația de a nu exercita profesia, meseria sau activitatea în exercitarea cărora ar fi săvârșit faptele, respectiv aceea de funcționar public în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Celor patru inculpați li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.
În cauză, se efectuează în continuare acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop instituirea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019“
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
