Începe procesul în dosarul Fabrica de moșteniri! Curtea de Apel Constanța a validat azi ancheta DIICOT. Vezi aici decizia judecătorilor, care nu este definitivă
Justiție
Decizia de ultim moment în dosarul denumit generic „Fabrica de moșteniri”, cauză instrumentată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Constanța și în care au fost trimiși în judecată 26 de inculpați!
Curtea de Apel Constanța a decis azi, 30 septembrie 2026, începerea judecății.
Judecătorii au respins, ca nefondate, cererile privind constatarea neregularităţii actului de sesizare, nelegalitatea actelor de urmărire penală şi neloialitatea administrării probatoriului, formulate de către inculpați.
În continuare, instanța a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei.
Hotărârea nu este una definitivă.
Decizia Curții de Apel Constanța poate fi citită integral AICI
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, DIICOT a trimis în judecată 26 de inculpați, printre aceștia aflându-se persoane cunoscute atât în mediul judecătoresc prin prisma profesiilor deținute, cât și în județul Constanța ca urmare a activătăților desfășurate inclusiv în sfera administrației publice locale, respectiv: primarul din Oltina, Ștefania Cealera, Vasile Deacu, executor judecătoresc, dar și notarii publici Daniela Stamule și Joița Botezatu, dar și Vlad Virgil, presupusul lider al grupului, după cum susțin procurorii DIICOT.
În prezent, toți inculpații din dosarul Fabrica de moșteniri se află sub control judiciar.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
