MOTIVARE Iată de ce a fost ANULAT acordul DNA cu Laurențiu Țăranu! Este vizat unul dintre cele mai mari contracte din Portul Constanța
Justiție
Ziarul Amprenta prezintă motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța prin intermediul căreia au anulat definitiv acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA cu Laurențiu Țăranu, angajat al unor societăți comerciale care activează în Portul Constanța, suspectat de dare de mită.
Așa cum arătam și în edițiile anterioare, prezentul acord de recunoaștere a vinovăției este disjuns din celebrul dosar Portul, cauză în care procurorii anticorupție desfășoară cercetări în vederea documentării unor presupuse infracțiuni de luare și dare de mită presupus a fi comise de către funcționari publici și oameni de afaceri în legătură cu activitatea economică desfășurată în Portul Constanța.
Potrivit DNA, în acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea că „la data de 20 ianuarie 2025, inculpatul Ț.L. (nr. Laurențiu Țăranu), urmărind obținerea atribuirii de către una dintre firmele pe care le coordonează a contractului „Umpluturi si sistematizare teritoriu aferent Danei 99 din zona fluvio–maritimă a Portului Constanța și organizarea execuției lucrărilor” în valoare de 124.625.548 de lei (echivalent a aproximativ 25.000.000 de euro), aflat în procedură de licitație, ar fi promis, prin intermediul unei persoane, suma de 250.000 de euro (reprezentând 1% din valoarea contractului), pentru ca funcționari publici cu atribuții decizionale din cadrul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța să întreprindă demersurile necesare astfel încât societatea inculpatului să fie declarată câștigătoare“.„Ulterior, în datele de 04 și 06 februarie 2025, în realizarea aceleiași rezoluții și prin două acțiuni succesive, inculpatul Ț.L. ar fi oferit, prin intermediul aceleiași persoane, suma totală de 25.000 de euro ca avans din suma promisă de 250.000 de euro“, potrivit DNA.
Ancheta vizează unul dintre cele mai mari contracte derulate în Administrației Porturilor Maritime, respectiv contractul de 25 de milioane de euro privind sistematizarea Danei 99.
Inițial, cauza penală a fost soluționată de Tribunalul Constanța, care, prin Hotarârea nr. 516/2025, din 09.09.2025, a respins acordul DNA.
Decizia tribunalului a fost menținută ieri, 26 februarie 2026, de Curtea de Apel Constanța.
2 ani şi 4 luni închisoare cu suspendare
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Constanța a reținut, printre altele, că „prin acordul de recunoaștere s-a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei“.
De asemenea, în sarcina inculpatului nu s-au solicitat dispunerea unor pedepse complementare, însă s-a cerut obligarea acestuia la un număr de 60 de zile în folosul comunității.
Curtea de Apel Constanța, în acord cu prima instanţă, „apreciază că pedeapsa principală negociată este una nejustificat de blândă în raport cu gravitatea faptei reţinute“, potrivit motivării.
„Pedeapsa stabilită de 2 ani şi 4 luni închisoare, orientată spre minimul special, este apreciată ca fiind nejustificat de blândă“
„De altfel, Curtea remarcă că infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 5 din Legea nr. 78/2000 se pedepseşte cu închsioarea de la 2 ani la 7 ani, cu aplicarea dispozițiilor art. 480 alin. 4 C.pr.pen. devenind de la 1 an și 4 luni până la 4 ani și 8 luni. În atare stiuaţie, pedeapsa stabilită de 2 ani şi 4 luni închisoare este orientată spre minimul special, este apreciată de curte ca fiind nejustificat de blândă. Pentru a concluziona astfel, Curtea are în vedere gravitatea deosebită a faptei prin prisma consecințelor produse și a valorilor sociale ocrotite, fiind afectate nu doar funcţionarea societăţii, ci şi interesele angajaţilor şi ale partenerilor contractuali dependenţi de buna desfăşurare a activităţii firmei“, potrivit motivării.
„Lejeritate nespecifică“
Judecătorii instanței de apel mai susțin că, „în mod corect a reținut instanța de fond (nr. Tribunalul Constanța) faptul că inculpatul coordonează activitatea unei societăți care este caracterizată ca fiind una „continuă, legală și sustenabilă, gestionând un volum semnificativ de contracte comerciale și proiecte în derulare”, și a ales cu ușurință să se angajeze într-o activitate infracțională cu un impact abstract deosebit discutând despre mituirea unor funcţionari, cu sume deloc de neglijat, cu o persoană pe care o cunoştea de 3 zile, aspect ce indică o lejeritate nespecifică pentru un om de afaceri a cărui activitate a fost, în rest, una legală“.
„Este adevărat că circumstanțele personale ale inculpatului sunt unele care atrag un regim favorabil acestuia însă nu fără a pune în balanță aceste aspecte cu cele relative la circumstanțele reale ale cauzei. Chiar dacă inculpatul este integrat în societate, nu are antecedente penale, are studii superioare, are familie şi are o societate pe care o coordonează, Curtea, apreciază că lipsa antecedentelor penale nu constituie altceva decât o stare de normalitate într-o societate civilizată“, potrivit motivării.
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța mai spun că „nici împrejurarea că este căsătorit şi are studii superioare nu sunt suficiente pentru a determina curtea să aprecieze că o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare, orientată spre minim, cu suspendarea executării pe o durată de supraveghere de 2 ani şi 4 luni ar fi suficientă pentru ca inculpatul să renunţe, pe viitor, la un astfel de comportament, care apare ca fiind utilizat cu ușurință în modalitatea de a face afaceri“.
Curtea de Apel Constanța
„Numărul minim de zile stabilite pentru prestarea muncii în folosul comunității este insuficient raportat la urmările produse“
„Nu în ultimul rând, tot relativ la circumstanțele reale ale faptei imputate, Curtea apreciază că numărul minim de zile stabilite pentru prestarea muncii în folosul comunității este insuficient raportat la urmările produse, pedeapsa sub acest aspect al executării sub supraveghere, fiind nejustificat de blândă. În același sens este și concluzia relativă la lipsa pedepselor complementare și accesorii în condițiile legii.
Curtea subliniază că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei făptuitorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni“, conform motivării.
Curtea de Apel Constanța mai reține că „este necesar ca gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului să fie întotdeauna reflectate de pedeapsa aplicată, condiționând caracterul preventiv al acesteia“.
„Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală“.
Pe cale de consecință, în raport de situația concretă din cauză, de circumstanțele personale ale inculpatului și de cele reale ale cauzei, neputându-se forma, în baza datelor concrete, convingerea că stabilirea unei pedepse a cărei aplicare să fie suspendată sub supraveghere, ar fi suficientă pentru ca inculpatul să nu reitereze conduita ilicită, soluția propusă prin acord fiind nejustificat de blândă, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA cu inculpatul“.
Față de ansamblul considerentelor expuse, Curtea de Apel Constanța a anulat definitiv acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între DNA și Laurențiu Țăranu.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
