MOTIVARE Trei dintre cei mai cunoscuți profesioniști ai dreptului din Constanța, sub control judiciar în dosarul Fabrica de moșteniri: nu mai există o reală necesitate pentru privarea de libertate

În continuarea materialului publicat în ediția de ieri, 18 februarie 2026, cu titlul „Iată de ce a fost eliberat Vlad Virgil, din dosarul Fabrica de moșteniri: nu mai justifică arestarea sa preventivă“, azi, Ziarul Amprenta prezintă motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța, din 5 februarie 2026, prin intermediul căreia s-a înlocuit și măsura arestului la domiciliu față de alți inculpați din prezenta cauză, respectiv Camelia Bulgaru, Vasile Deacu (executor judecătoresc), Marinel Neagu, Steluța Neagu, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Daniela Stamule (notar public) (foto), Vlad George și Vlad Marcela cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o durată de 60 zile.

Decizia Curții de Apel Constanța, din 5 februarie 2026, a fost menținută de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, la data de 13 februarie 2026.

Ca urmare a deciziei Înaltei Curți, Vlad Virgil a fost plasat în stare de arest la domiciliu, iar restul inculpaților mai sus precizați au fost puși sub controlul judiciar.

Controlul judiciar, suficient

În motivarea deciziei, din 5 februarie 2026, Curtea de Apel Constanța reține, printre altele, că în privința numiților Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Marcela, evaluând împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a acestora, „măsura neprivativă de libertate a controlului judiciar este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală“.

„Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse“

„Măsura arestului la domiciliu a fost luată și menținută faţă de inculpatii Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Marcela atât în considerarea gravităţii faptelor care a determinat o stare concretă de pericol pentru ordinea publică, cât şi raportat la necesitatea fermităţii organelor judiciare care concură la înfăptuirea justiţiei penale pentru tragerea la răspundere penală a celor care comit infracţiuni de acest gen.

Însă, având în vedere și principiul gradualității măsurilor preventive, judecătorul de cameră preliminară reține că, potrivit art. 202 alin. 3 Cod procedură penală, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia“, potrivit motivării.

„Nu mai există o reală necesitate pentru privarea de libertate a inculpaților“

Luând în considerare aspectele de fapt expuse anterior, Curtea de Apel Constanța a apreciat că „nu mai există o reală necesitate pentru privarea de libertate a inculpaților Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Marcela în această modalitate, iar scopul măsurilor preventive se poate asigura şi printr-o măsura preventivă mai uşoară, respectiv controlul judiciar, care prin obligaţiile ataşate restrâng semnificativ posibilităţile inculpaţilor de a influenţa negativ desfăşurarea procesului penal şi riscul de a nu se prezenta în faţa organelor judiciare“.

„Al doilea palier al grupului infracțional organizat“

„Într-adevăr, se presupune că inculpații Bulgaru Camelia, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Vlad George și Vlad Marcela alcătuiau al doilea palier al grupului infracțional organizat, acționând la indicațiile și în interesul coinculpatului Vlad Virgil, în principiu ca persoane interpuse de către acesta, pe numele cărora au fost încheiate multiple acte juridice false/simulate (testamente, procuri speciale, contracte de vânzare-cumpărare, cesiuni de creanță), pentru a se asigura fie dobândirea în mod fraudulos a dreptului de proprietate asupra imobilelor identificate, fie crearea circuitelor specifice infracțiunii de spălare a banilor (cesiuni de creanță, vânzări repetate ale imobilelor).

Însă, necesitatea menţinerii stării de detenţie sub forma arestului la domiciliu trebuie examinată şi din punctul de vedere al circumstanţelor personale şi procesuale, mai ales că sub acest ultim aspect se prefigurează o durată îndelungată a procedurii de cameră preliminară, în cauză urmând a fi depuse cereri și excepții, fără însă a putea fi administrate probe ce țin de fondul acuzației“, se mai arată în decizia judecătorilor din Constanța.

„Nu poate fi neglijată nici starea de sănătate a unora dintre inculpați“

Curtea de Apel Constanța mai reține că „astfel, după trecerea unei perioade semnificative de timp de la data instituirii actualei măsuri, trebuie avut în vedere faptul că unii dintre inculpați sunt nevoiți să își continue activitățile profesionale, având locuri de muncă anterior privării de libertate și posibilitatea reală de a-și relua activitățile lucrative (inculpații Vlad Geroge, Vlad Marcela, Neagu Steluța, Neagu Marinel, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie-Iulian)“.

„De asemenea“, mai susțin magistrații, „nu poate fi neglijată nici starea de sănătate a unora dintre inculpați (Verdeș Mihaela-Evelin, Stamule Daniela, Bulgaru Camelia), care necesită dese controale medicale și, implicit, solicitarea unor permisiuni repetate organelor judiciare, astfel cum s-a și întâmplat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în prezenta procedură“.

Aceste cereri, deși justificate din punct de vedere medical, pot fi soluționate cu întârziere, ceea ce poate afecta negativ sănătatea inculpaților și poate crea un disconfort suplimentar acestora, conform judecătorilor.

Elemente favorabile inculpaților

Curtea de Apel Constanța a ținut cont și de „perioada considerabilă scursă de la data săvârșirii unor presupuse fapte (grupul infracțional fiind înființat în anul 2018) pentru unii dintre inculpați, care face ca pericolul social asociat acestora să nu mai fie unul concret, de faptul că în cauză nu există indicii ca inculpații să mai fi comis alte infracțiuni în această perioadă pentru ca atitudinea lor să reflecte un pericol concret pentru ordinea publică, precum și de numărul redus al acuzațiilor reținute în sarcina acestora spre deosebire de situația juridică a coinculpatului Vlad Virgil“.

Toate aceste elemente favorabile, alături de restul datelor cu caracter personal învederate în încheierile anterioare, mai ales lipsa antecedentelor penale ale tuturor inculpaților aflați sub imperiul măsurii arestului la domiciliu, constituie, la acest moment procesual, reale premise pentru înlocuirea actualei măsuri preventive privative de libertate, fără a se mai putea considera că persoane cu asemenea profiluri prezintă un pericol major pentru ordinea publică, mai ales la peste 7 luni de zile de la instituirea actualei măsuri ori chiar la peste 7 ani, pentru unii dintre inculpați, de la data săvârșirii presupuselor fapte imputate, se mai arată în motivare.

„Se impune înlocuirea măsurii preventive actuale cu măsura controlului judiciar“

„În consecință“, spun magistrații „se impune înlocuirea măsurii preventive actuale cu măsura controlului judiciar, care să permită inculpaților arestați la domiciliu fie să-și continue activitățile profesionale, cu impact major asupra asigurării mijloacelor necesare subzistenței, fie să beneficieze de tratamentele necesare stării lor de sănătate, fără a afecta în mod disproporționat viața lor personală ori profesională“.

„Controlul judiciar corespunde complexității cauzei și naturii acuzației penale aduse inculpaților“

Măsura preventivă a controlului judiciar corespunde, potrivit Curții de Apel Constanța, „complexității cauzei și naturii acuzației penale aduse inculpaților Botezatu Joița (nr. notar public), Mavroian George, Stoica Florența Lăcrămioara, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Bulgaru Ștefan și Iordache Paula-Marinela, care este una gravă, neputându-se reține că aceasta și-ar fi atins scopul și că, odată cu trecerea timpului, aceasta și-ar fi pierdut din relevanță, astfel cum se susține de către apărători“.

„Prin intermediul acestei măsuri se asigură atât prezervarea probatoriului, alcătuit nu doar din mijloace de probă cu caracter tehnic, ci se înlătură și riscul de fugă din partea inculpaților. De asemenea, nu se poate conchide că odată cu epuizarea etapei urmăririi penale, nu ar exista un interes actual și real ca inculpații să nu se afle la dispoziția instanței, prin restrângerea libertății de circulație“, conform judecătorilor.

Cererea Joiței Botezatu de încetare a obligației de a nu exercita profesia de notar, respinsă

Referitor la cererea Joița Botezatu de încetare a obligației de a nu exercita profesia de notar, aceasta a fost respinsă de Curtea de Apel Constanța ca nefondată.

„Se constată, cu ușurință, că există o legătură directă între profesia sa și săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină, inculpata folosindu-se tocmai de atribuțiile și prestigiul funcției de notar public pentru comiterea presupuselor fapte.

Potrivit principiului proporționalității măsurilor preventive și al necesității prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, menținerea interdicției este justificată atât pentru a înlătura riscul reiterării conduitei infracționale, cât și pentru a proteja încrederea comunității în exercitarea unei profesii de interes public, cum este cea de notar public.

În plus, obligația contestată este adecvată scopului procesului penal și nu aduce o atingere nejustificată dreptului la muncă, fiind temporară și strict legată de natura acuzațiilor formulate în cauză, cu atât mai mult cu cât în cauză nu a apărut motive temeinice care să justifice înlăturarea acesteia“, potrivit motivării Curții de Apel Constanța.

Concluzionând, la acest moment, trei dintre cei mai cunoscuți profesioniști ai dreptului din Constanța, respectiv Vasile Deacu, executor judecătoresc, Daniela Stamule și Joiței Botezatu, notari publici, se află sub control judiciar.

Noul termen în faza camerei preliminare a fost stabilit pentru data de 4 martie 2026.

Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va fi definitivă!

Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

EXCLUSIV SURSE Iată de ce a fost eliberat Vlad Virgil, din dosarul Fabrica de moșteniri: nu mai justifică arestarea sa preventivă