EXCLUSIV SURSE Iată de ce a fost eliberat Vlad Virgil, din dosarul Fabrica de moșteniri: nu mai justifică arestarea sa preventivă

Curtea de Apel Constanța a fixat un nou termen în dosarul denumit generic Fabrica de moșteniri, cauză instrumentată de procurorii DIICOT Constanța, în care au fost trimiși în judecată 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv). Amintim că printre cei trimiși în judecată în acest dosar se află Vlad Virgil, presupusul lider al grupului, după cum susțin procurorii DIICOT, primarul localității Oltina, Ștefania Cealera, Vasile Deacu, executor judecătoresc, dar și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu.

Dosarul se află în faza Camerei preliminare, procedură la finele căreia judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor DIICOT și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.

Noul termen în faza Camerei preliminare a fost stabilit pentru data de 04 martie 2026.

Punerea în libertate

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României au menținut, la data de 13 februarie 2026, decizia Curții de Apel Constanța, din 5 februarie 2026,
prin care s-a decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu față de Vlad Virgil, pentru o perioadă de 30 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

De asemenea, tot prin decizia Curții de Apel Constanța, din 5 februarie 2026, s-a înlocuit măsura arestului la domiciliu față de inculpații: Bulgaru Camelia, Deacu Vasile (executor judecătoresc), Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela (notar public), Vlad George și Vlad Marcela cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o durată de 60 zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

Vlad Virgil ar fi jucat rolul principal, spun magistrații

În motivarea deciziei Curții de Apel Constanța, din 5 februarie 2026, se arată că despre Vlad Virgil, magistrații susțin că acesta ar fi inițiat, planificat și organizat întreaga activitate infracțională și ar fi fost cel care identifica victimele (singur sau cu ajutorul altor persoane din cadrul grupului), dar și cel care aparent asigura legătura dintre palierele inferioare și persoanele care aveau rolul de a conferi actelor juridice aptitudinea de a produce efecte, respectiv notarii publici și executorul judecătoresc.

„Față de toți inculpații există suspiciunea rezolnabilă că ar fi săvârșit faptele“

De asemenea, în motivarea deciziei Curții de Apel Constanța prin care s-a decis înlocuirea măsurilor preventive, judecătorii rețin, printre altele, și că „din materialul probator administrat până în acest stadiu, se reține că față de toți inculpații aflați sub imperiul a diferite măsuri preventive în cauză există în continuare suspiciunea rezolnabilă că ar fi săvârșit faptele descrise anterior, pentru care au și fost trimiși în judecată prin rechizitoriul DIICOT Constanţa, astfel cum s-a analizat, pe larg, cu ocazia precedentelor verificări asupra măsurilor preventive“.

Se impune înlocuirea măsurilor preventive cu altele mai blânde

Curtea de Apel Constanța apreciază, însă, că „durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse în cauză, de aproximativ 8 luni, este una care a atins pragul de rezonabilitate, prin raportare la împrejurările actuale ale cauzei, motiv pentru care se impune înlocuirea graduală a acestora cu măsuri preventive mai blânde“.

„Față de Vlad Virgil se poate dispune o măsură preventivă mai blândă“

În ceea ce îl privește pe inculpatul Vlad Virgil, Curtea de Apel Constanța a constatat că „arestarea preventivă a acestuia a fost dispusă în condiții de legalitate încă din cursul urmăririi penale, respectiv din data de 09.07.2025, fiind prelungită în mai multe rânduri, iar după sesizarea instanței prin rechizitoriu, măsura arestării preventive a fost verificată sub aspectul legalității și temeiniciei și menținută succesiv“.

„Chiar dacă în cauză etapa de cameră preliminară este la debut, fiind acordat termen la data de 04.03.2026 faţă de lipsa de procedură, precum şi pentru a da posibilitatea părţilor de a depune la dosar cereri şi excepţii, față de inculpatul Vlad Virgil se poate dispune o măsură preventivă mai blândă, având în vedere că scopul inițial al măsurii se poate realiza printr-o măsură privativă de libertate mai ușoară, care împiedică sustragerea inculpatului de la judecată, asigură buna desfășurare a procesului penal și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni“, se mai arată în motivarea Curții de Apel Constanța.

„Durata arestării preventive a inculpatului (8 luni) este suficientă“

Curtea de Apel Constanța mai reține, în motivare, că „urmărirea penală a fost încheiată și că durata arestării preventive a inculpatului este suficientă atingerii scopului propus, această măsură fiind dispusă în urmă cu mai bine de 8 luni și fiind adaptată circumstanțelor particulare ale cauzei, dar și împrejurărilor legate de perioada de timp scursă de la momentul presupuselor infracțiuni, unele fapte fiind reținut a fi comise încă din anii 2015 – 2018“.

„Detenția provizorie nu trebuie să devină excesivă ca întindere“

„Deși se presupune că activitatea infracțională, ale cărei ecouri sociale negative sunt încă de actualitate și de dezaprobare în rândul opiniei publice, s-a desfășurat pe parcursul unei perioade foarte întinse de timp, reacția statului trebuie să fie proporțională scopului avut în vedere la luarea măsurii, iar detenția provizorie nu trebuie să devină excesivă ca întindere, doar prin raportare la gravitatea acuzațiilor aduse și interesul superior al justiției. Conform jurisprudenţei Curții Europene a Drepturilor Omului, caracterul rezonabil al unei perioade de detenţie nu poate fi apreciat în abstract.

În cauză există probe și indicii temeinice care confirmă bănuiala rezonabilă de comitere de către inculpatul Vlad Virgil a infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, probe care nu implică existenţa unor date și informații de acelaşi nivel ca cele care ar putea justifica o posibilă condamnare, ci trebuie ca acestea să fie suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpatul să fi săvârşit infracţiunea ce i se reţine în sarcină“, conform motivării.

„Pericolul social al faptelor nu poate constitui unic argument în menţinerea arestării preventive pentru o durată mare de timp“

„În aprecierea condiţiei pericolului concret pentru ordinea publică se are în vedere că inculpatul Vlad Virgil este cel despre care se presupune că a inițiat, planificat și organizat întreaga activitate infracțională – acesta era cel care identifica victimele (singur sau cu ajutorul altor persoane din cadrul grupului), dar și cel care asigura legătura dintre palierele inferioare și persoanele care aveau rolul de a conferi actelor juridice aptitudinea de a produce efecte, respectiv notarii publici și executorul judecătoresc“, se mai arată în motivare.

Judecătorii susțin că „într-adevăr, infracţiunile imputate inculpatului Vlad Virgil, prin caracterul lor organizat, prin perioada mare de timp în care se presupune că s-ar fi săvârșit, prin natura, numărul, specificul și valorile sociale lezate, prezintă un grad de pericol social generic ridicat, însă acest pericol social al faptelor nu poate constitui unic argument în menţinerea arestării preventive pentru o durată mare de timp“.

„De asemenea“, mai susțin judecătorii, „riscul ca inculpatul și grupul infracțional din care se presupune că acesta făcea parte să comită noi fapte de același gen s-a estompat, în contextul în care coinculpaților indispensabili realizării întregii activități infracționale li s-a interzis dreptul de a-și mai practica profesia de notar/executor judecătoresc“.

„Nu mai justifică arestarea sa preventivă“

„Drept urmare, după mai bine de 8 luni de la luarea măsurii arestării preventive, observând că mijloacele de probă administrate în cauză susţin în continuare suspiciunea rezonabilă de comitere a faptelor de către inculpatul Vlad Virgil, iar aspectele privind durata arestării preventive şi datele personale ale acestuia (necăsătorit, 7 clase, fermier, fără antecedente penale) nu mai justifică arestarea sa preventivă, Curtea apreciază că o măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod de procedură penală“, mai reține Curtea de Apel Constanța.

Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Judecătorii amână din nou pronunțarea în dosarul lui Cristian Maricel Cîrjaliu, primarul din Agigea! Iată ce s-a decis azi