Primăria Constanța, nou demers de recuperare a banilor de la Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, pentru Fundația Fantasio! Iată ce a făcut

Primăria Constanța face un ultim demers pentru recuperarea banilor pe care îi pretinde de la fostul primar Radu Mazăre, alături de fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, pentru Fundația Fantasio!

După ce și judecătorii de la Tribunalul Constanța au ajuns la concluzia, la fel ca magistrații Judecătoriei Constanța, că acțiunea intentată în instanță pentru recuperarea banilor ar fi prescrisă (adică introdusă cu depășirea termenului legal în care ar fi putut să fie formulată acțiunea), primăria duce procesul mai departe și se adresează Curții de Apel Constanța, în recurs.

Amintim, în acest proces, Primăria Constanța solicită de la Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, alături de Fundația Fantasio suma de 50.000 de lei (aproape 10.000 de euro, la cursul actual), banii solicitați reprezentând, așa cum arătam și în edițiile anterioare, „aportul adus de Municipiul Constanţa la constituirea capitalului social al Fundației Fantasio“.

Recursul declarat de Primăria Constanța

Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, recursul declarat de Primăria Constanța (Municipiul Constanța prin Primar) a fost înregistrat la Tribunalul Constanța la data de 21 aprilie 2026, urmând astfel ca dosarul să fie înaintat Curții de Apel Contanța, instanța de control judiciar în cauză, care va lua decizia definitivă în proces.

În primă instanță, Judecătoria Constanța a respins acțiunea municipalității, apreciind că procesul ar fi fost intentat prea târziu, cu depășirea termenului legal în care putea fi formulată o astfel de acțiune.

Această hotărâre a Judecătoriei Constanța a fost ulterior confirmată în apel de către magistrații de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța, care au respins ca nefondată calea de atac declarată de primărie.

Acum, municipalitatea a declarat recurs, ceea ce înseamnă că dosarul va ajunge în perioada imediat următoare pe rolul Curții de Apel Constanța, ultima instanță care se va pronunța în proces.

Minuta hotărârii Tribunalului

În acest dosar, la data de 12 ianuarie 2026, judecătorii de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța au judecat apelul declarat în cauză de Primăria Constanța în contradictoriu cu Radu Mazăre, Fundația Fantasio și Nicușor Constantinescu, iar instanța s-a retras pentru deliberări.

Astfel, completul de judecată a anunțat inițial că hotărârea va fi pronunțată la data de 27 ianuarie 2026, ulterior termenul de pronunțare a fost amânat pentru data de 11 februarie 2026, apoi pe 26 februarie 2026, pe 12 martie 2026, pe 26 martie 2026 și, în final, pe 30 martie 2026.

Pe 30 martie 2026, instanța a hotărât respingerea apelului.

Cazul are indicativul 17254/212/2022*, părți în cauză fiind reclamantul Municipiul Constanța prin Primar și pârâții Nicușor Constantinescu, Radu Ștefan Mazăre și Fundația Fantasio.

Obiectul dosarului este reprezentat de o acțiune în răspundere delictuală.

Iată minuta hotărârii prin care Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu au câștigat, practic, – din nou – procesul:

„Respinge ca nefondat apelul.

Cu recurs în 30 de zile de la data comunicării, ce se depune la Tribunalul Constanţa.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 30.03.2026.

Document: Hotarâre    30.03.2026“

Hotărârea Tribunalului Constanța poate fi atacată într-un termen de 30 de zile de la primirea deciziei motivate a instanței, astfel că, recent, Primăria Constanța și-a exercitat dreptul la recurs, după cum am arătat mai sus.

De ce a respins Tribunalul Constanța apelul declarat de Primăria Constanța

În motivarea hotărârii pronunțate, judecătorii de la Tribunal au precizat că hotărârea luată de Judecătoria Constanța, prin care acțiunea primăriei împotriva lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu a fost respinsă ca prescrisă, a fost întemeiată.

„Tribunalul reţine că în mod corect a aplicat instanţa de fond dispoziţiile Deciziei nr.##/3.06.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii care a statuat că actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuţii de control, prin care s-a stabilit în sarcina angajatorului obligaţia de a acţiona pentru recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat în urma plăţii către acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului“, au spus judecătorii de la Tribunal.

Instanța a mai spus că „în acelaşi sens apreciază şi Tribunalul, respectiv faptul că momentul de început al termenului de prescripţie nu poate fi considerat emiterea respectivei Decizii, ci acesta este momentul producerii prejudiciului, respectiv data de 19.10.2005“.

„Prin urmare, Tribunalul constată că excepţia prescripţiei a fost în mod corect admisă, astfel că se impune respingerea apelului ca nefondat, fără a fi analizate celelalte motive de apel ce ţin de excepţia lipsei calităţii procesual pasive şi de fondul cauzei“, au conchis magistrații instanței de apel.

Minuta hotărârii Judecătoriei Constanța

Amintim, după circa trei ani de la deschiderea procesului, magistrații Secției Civile a Judecătoriei Constanța au respins acțiunea deschisă de Primăria Constanța, apreciind că aceasta ar fi fost prescrisă.

Iată minuta Hotărârii 9581/2025 pronunțată de Judecătoria Constanța:

„Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei ***, invocată din oficiu.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul *** în contradictoriu cu pârâta ***, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtul ***

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ** în contradictoriu cu pârâţii*** şi *** ca fiind prescrisă.

Cu drept de apel, în 30 de zile de la comunicare.

În cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 30.07.2025.

Document: 9581/2025 30.07.2025“

De ce s-a respins acțiunea pentru recuperarea sumei de la Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu

Așa cum precizam mai sus, în motivarea deciziei de respingere a acțiunii deschise de Primăria Constanța magistrații de la Secția Civilă a Judecătoriei Constanța au arătat că acțiunea ar fi fost prescrisă încă din 2008, adică de acum 17 ani (14, la momentul deschiderii procesului).

Judecătorii au spus astfel că „se reţine că prezenta acţiune (nr., deschisă de Primăria Constanța) a fost introdusă la data de 11.07.2022, iar suma de 50.000 lei a cărei restituire se cere a fost depusă pentru constituirea Fundației Fantasio la data de 19.10.2005“.

Conform hotărârii, „pe cale de consecință, în privința termenelor analizate în cele ce precedă, instanța apreciază pe de o parte că termenul general de prescripţie s-a împlinit la data de 19.10.2008, iar pe de altă parte, chiar şi analizând ipoteza reclamantului de calcul a termenului de prescripţie, de la data de 29.07.2019, când a fost emisă decizia Curţii de Conturi, instanţa apreciază că Decizia Curţii de Conturi invocată de reclamantă nu poate constitui nici momentul de început al termenului de prescripţie pentru recuperarea sumelor identificate de instituţia de audit financiar în urma acţiunii de control“.

Judecătorii au explicat că „în acest sens, instanţa are în vedere Decizia nr.##/3.06.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii care (…) a statuat că actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuţii de control, prin care s-a stabilit în sarcina angajatorului obligaţia de a acţiona pentru recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat în urma plăţii către acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului, iar instanţa apreciază că raţionamentul juridic expus în cadrul deciziei interpretative a instanţei supreme fiind aplicabil în cauză“.

„De asemenea, având în vedere şi calitatea de coparticipare procesual pasivă a pârâţilor, dar şi solicitarea de obligare în solidar al pârâţilor la plata sumei de 50000 lei, instanţa apreciază că potrivit art. 60 alin. 2 din Codul de procedură Civilă, excepţiile invocate urmează a profita tuturor pârâţilor din prezenta cauză“, se mai precizează în hotărârea instanței.

„În aceste condiţii, în raport de materialul probator administrat şi particularităţile cauzei, instanţa va admite excepţia invocată privind intervenirea prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantului Municipiul Constanța prin Primar (nr, administrația Chițac) şi, pe cale de consecinţă va respinge cererea, ca fiind prescrisă“, au spus judecătorii.

Instanța a conchis astfel că „având în vedere soluţia ce urmează a fi pronunţaţă în cauză cu privire la excepţia prescripţiei, instanţa, deşi constată că nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de prev. de art. 1349 si urm, rap la art. 205 alin. 4 teza I C. Civil, nu va mai proceda însă la analiza în detaliu a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive, invocată de pârâtul (…) şi nici la analiza fondul cauzei dedusă judecăţii“.

Așa cum am menționat, hotărârea Judecătoriei Constanța a fost atacată în apel, situație în care dosarul a fost înaintat Tribunalului Constanța, Secția I Civilă, instanța de control judiciar în cauză.

În acest context, acum rămâne de văzut dacă hotărârea luată de instanța de apel în procesul intentat foștilor lideri Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu va fi menținută în calea de atac de către judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, unde dosarul va ajunge în urma recursului declarat de Primăria Constanța.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

Sursa foto: Facebook.com

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

MOTIVAREA hotărârii care-l lovește în buzunar pe Radu Mazăre! Judecătorii vor să-i confiște peste 160.000 de euro din avere