Proiectul pentru parcări și spații verzi în cartierul Faleză Nord, pus pe pauză în instanță: Terenul ce trebuia expropriat ar urma să fie împrejmuit de un locuitor din zonă MINUTA
Justiție
Surpriză în instanță cu privire la proiectul ce prevedea amenajarea de parcări și spații verzi în cartierul Faleză Nord, din Constanța! Judecătorii au hotărât că terenul pe care urmau să fie amenajate locurile de parcare, pe care municipalitatea voia să îl exproprieze, poate fi împrejmuit în continuare de un locuitor din zonă și au obligat Primăria Constanța să emită certificatul de urbanism necesar.
În primă instanță, locuitorul din cartierul Faleză Nord pierduse procesul în care ceruse obligarea municipalității să îi emită documentul ce i-ar fi permis în continuare împrejmuirea terenului, pentru obținerea autorizației de construire.
Lucrurile s-au schimbat însă la Curtea de Apel Constanța, instanță unde dosarul a ajuns în urma recursului declarat de constănțean.
După judecarea căii de atac, magistrații Curții de Apel Constanța au ajuns la concluzia că acțiunea demarată în instanță de locuitorul din cartierul Faleză Nord în contradictoriu cu Primăria Constanța, reprezentată de primarul Vergil Chițac, este fondată, astfel că au admis recursul și au obligat municipalitatea să emită certificatul de urbanism pentru împrejmuirea terenului.
Hotărârea Curții de Apel Constanța este definitivă.
În speță, este vorba despre un teren situat pe strada Banu Mihalcea, nr. 15-17, din cartierul Faleză Nord, teren vizat de o hotărâre adoptată de Consiliul Local Constanța la finele verii anului 2025 prin care a fost aprobat proiectul de reabilitare urbană a zonei cu parcări și spații verzi.
Spus pe scurt, primarul Constanței a fost dat în judecată de un constănțean care a solicitat obligarea edilului și a autorității locale să îi prelungească certificatul de urbanism emis ultima dată în mai 2024, prin care i se permitea împrejmuirea terenului în vederea obținerii autorizației de construire.
La ultima solicitare de acest gen, însă, i s-a refuzat emiterea certificatului pentru terenul din Faleză Nord, municipalitatea arătând că suprafața este vizată de proiectul de reabilitare urbană, urmând ca primăria să înceapă demersurile necesare pentru exproprierea suprafețelor, în vederea implementării proiectului, adică a construirii parcărilor și spațiilor verzi.
În primă instanță, Tribunalul Constanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de constănțean, însă lucrurile s-au schimbat în recurs, la Curtea de Apel Constanța.
Minuta hotărârii primei instanțe
Cazul a ajuns în atenția judecătorilor după ce, așa cum precizam mai sus, constănțeanul care primise anterior dreptul de a împrejmui terenul în baza certificatului de urbanism emis de primărie în vederea obținerii autorizației de construire l-a dat în judecată pe primar.
Certificatul de urbanism emis de Primăria Constanța în mai 2024 prin care era permisă împrejmuirea terenului
Omul cerea obligarea municipalității să îi prelungească certificatul de urbanism pentru terenul de 454 mp de pe strada Banu Mihalcea, din cartierul Faleză Nord.
Dosarul s-a aflat în primă instanță în atenția judecătorilor de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța care, însă, au ajuns la concluzia că acțiunea ar fi neîntemeiată și au respins-o ca atare.
Iată minuta Hotărârii 110/2026 a Tribunalului Constanța, prin care acțiunea vizând terenul din Faleză Nord intentată de constănțean a fost respinsă ca neîntemeiată de judecători:
„Respinge excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtul Primarul municipiului Constanţa, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Petcu Iulian în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanța, ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 2.420 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată la data de 28.01.2026, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC.
Document: Hotarâre 110/2026 28.01.2026“
De ce au respins judecătorii acțiunea vizând terenul din Faleză Nord
În motivarea Hotărârii 110/2026, privind terenul din Faleză Nord, judecătorii primei instanțe au arătat printre altele că „tribunalul reţine că prin HCL Constanţa nr. 489/31.10.2022 a fost aprobat studiul de prefezabilitate pentru obiectivul «Reabilitare urbană a terenului situat pe str. Banu Mihalcea, nr. 15-17, din din municipiul Constanţa prin amenajarea de locuri de parcare și spaţii verzi», acesta constituind impedimentul legal actual și pertinent care face imposibilă prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism emis în anul 2024“.
„Mai reţine că la acest moment procesual, obiectivul mai sus indicat se află într-o fază şi mai avansată de vreme ce prin HCL Constanţa nr. 281/28.08.2025 a fost aprobat studiul de fezabilitate, iar planul topografic şi coridorul de expropriere în referire la terenul reclamantului a fost recepţionat de OCPI conform procesului-verbal de recepţie (…) din data de 03.11.2025 depus la dosar, ultimul termen de judecată de către pârât“, au spus judecătorii de la Tribunal.
Conform primei instanțe, „în cazul în care certificatul de urbanism a fost emis în vederea atingerii unui scop determinat, acela de împrejmuire a terenului reclamantului, iar acesta nu mai putea fi atins prin prisma declanşării procedurii de expropriere, autoritatea competentă este în măsură să considere că nu se mai impune prelungirea valabilităţii certificatului“.
Judecătorii au mai spus că „având în vedere aceste considerente apreciază că susţinerile reclamantului privind aceeaşi situaţie juridică a terenului la data emiterii celor două certificate de urbanism cu cea de la data formulării cererii de prelungire a certificatului de urbanism, nu sunt întemeiate“.
„Toate aceste aspecte se constituie în tot atâtea motive pentru a constata că refuzul autorităţii publice pârâte nu poate fi considerat unul nejustificat prin prisma excesului de putere al acesteia, Tribunalul apreciind că refuzul pârâtei este justificat şi legal în virtutea situaţiei de fapt mai sus punctată, astfel încât prezenta cerere apare ca neîntemeiată, aceasta urmând a fi respinsă ca atare“, au conchis magistrații primei instanțe în procesul privind terenul din Faleză Nord.
Minuta hotărârii prin care constănțeanul a câștigat procesul
Așa cum precizam mai sus, însă, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au ajuns la concluzia că acțiunea intentată de locuitorul din cartierul Faleză Nord este întemeiată, astfel că au admis recursul și au obligat primăria să emită certificatul de urbanism.
Iată minuta Hotărârii 578/2026 a Curții de Apel Constanța, pronunțată în dosarul 4310/118/2025:
„Admite recursul.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând,
Admite cererea.
Obligă pârâtul la prelungirea certificatului de urbanism nr. 1206/08.05.2024.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 11.06.2026.
Document: Hotarâre 578/2026 11.06.2026“
Hotărârea Curții de Apel Constanța este definitivă.
Proiectul privind parcările și spațiile verzi de pe terenul din Faleză Nord
Amintim, în ședința Consiliului Local Constanța din 28 august 2025, consilierii au adoptat HCL 281 privind «aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Reabilitarea urbană a terenului situat pe strada Banu Mihalcea nr.15-17 din municipiul Constanţa prin amenajarea de locuri de parcare și spaţii verzi“».
Așa cum arătam în edițiile anterioare, potrivit documentației ce însoțea proiectul de hotărâre vizând viitoarele parcări și spații verzi din Faleză Nord, Primăria Constanța se pregăteau inclusiv de exproprieri pentru terenurile din zona cuprinsă în proiectul de regenerare urbană.
Peste 180.000 de euro pentru exproprieri
Astfel, conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, suma ce era prevăzută prin proiect pentru exproprieri se ridica la circa 185.000 de euro, la cursul actual, cu TVA.
Mai precis, în Devizul general aferent documentației transmise consilierilor locali pentru proiectul de hotărâre se menționează faptul că pentru obținerea terenului „exproprieri conform Legii 255/2010“ sunt prevăzute cheltuieli de 807.529,80 de lei fără TVA, respectiv 960.960,46 de lei cu TVA, suma din urmă ajungând la peste 183.000 de euro, la cursul actual.
Astfel, suma totală prevăzută pentru reabilitarea urbană a terenului din Faleză Nord, zona străzii Banu Mihalcea nr. 15 – 17 se ridică, potrivit sursei citate, la 2.402.676,78 de lei cu TVA, adică echivalentul sumei de aproape 460.000 de euro, la cursul actual.
Două variante de parcări pe terenul din Faleză Nord
În documentație se preciza, de asemenea, că „în cadrul studiului de fezabilitate întocmit pentru obiectivul de investiții au fost analizate două scenarii tehnico-economice“.
„Acestea au fost evaluate din perspectiva fezabilității tehnice, a impactului asupra mediului, a costurilor de realizare și de exploatare, precum și a beneficiilor socio-economice pe termen lung, respectiv:
Scenariul 1: Acest scenariu presupune amenajarea unei parcări acoperite, cu structură metalică și suprafețe asfaltate, având scopul de a proteja autovehiculele de intemperii și de a creşte durata de utilizare a suprafeței destinate parcării.
Scenariul 2: Acest scenariu prevede realizarea unei parcări organizate, cu delimitarea clară a locurilor de parcare, dar și cu integrarea unor spații verzi care să contribuie la estetica urbană și la reducerea impactului negativ asupra mediului“.
Acum, însă, acest proiect a fost pus pe pauză, judecătorii hotărând că se impune emiterea certificatului de urbanism de către municipalitate pentru împrejmuirea terenului de către cetățeanul din Faleză Nord, pentru obținerea autorizației de construire.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Primăriei Constanța
Sursa foto: Google Maps
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
