REJUDECARE: Dosar DIICOT Constanța, cu prejudiciul peste o SUTĂ de milioane de EURO, se reia de la 0, doar pe despăgubiri. Firme fantomă și afaceri cu cereale

Decizie definitivă: judecătorii de la Tribunalul Constanța vor trebui să reia de la 0 judecata într-un dosar civil desprins dintr-o anchetă penală instrumentată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Constanţa, în care presupusul prejudiciu creat bugetului consolidat al statului prin activitatea aparent infracțională se ridică la valoarea de 680.576.589,15 de lei (în prezent, aproximativ 136 de milioane euro). După nouă ani de proces, judecătorii din Costanța au încetat procesul penal, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale, însă latura civilă continuă.

Decizia de rejudecare a fost luată zilele trecute de Curtea de Apel Constanța, pentru că una dintre părțile cauzei nu ar fi fost citată corect.

Ce acuzații fac procurorii DIICOT Constanța

Potrivit DIICOT, în 2014, procurorii au dispus trimiterea în judecată a 30 de inculpați – cetăţeni români, greci şi bulgari – care, în perioada 2007 – 2011, au acţionat pe teritoriul României în cadrul unui grup infracţional organizat specializat în comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

DIICOT, flagrant în parc! Iată ce au găsit mascații la percheziții. Arestul și-a deschis larg porțile

Conform anchetatorilor, pentru diminuarea sumelor datorate bugetului de stat (taxa pe valoarea adăugată şi impozit pe profit), membrii grupării ar fi creat un mecanism financiar-contabil menit să conducă la realizarea scopului urmărit.

Firme „fantomă” înfiinţate de cetăţeni bulgari special recrutaţi

„Liderii grupului infracţional organizat (un cetăţean român, unul grec şi doi bulgari) au atras în gruparea infracțională alte persoane fizice care au aderat sau, după caz, sprijinit grupul infracțional și care au folosit în activitatea infracţională 30 de societăţi comerciale româneşti structurate pe două categorii. O primă categorie era constituită din societăţi comerciale administrate de liderii grupului sau de către persoane de încredere ale acestora, societăţi cu un comportament fiscal şi contabil aparent licit, care erau beneficiare ale mecanismului evazionist. O altă categorie era constituită din societăţi comerciale de tip „fantomă” înfiinţate de cetăţeni bulgari special recrutaţi de către liderii grupului infracţional organizat“, potrivit DIICOT.

Judecătorii din Constanța au încetat procesul penal, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale

Tot potrivit anchetatorilor, societăţile de tip „fantomă” emiteau „în favoarea societăţilor beneficiare facturi fiscale de vânzare, cu plata în avans, a unor cantităţi mari de cereale, operaţiuni neurmate în realitate de vreo livrare de marfă, dar pentru care încasau integral banii reprezentând contravaloarea facturilor“.

„Sumele virate în baza acestor facturi erau transferate succesiv, din conturile firmelor „fantomă” în cele ale unor societăţi din Bulgaria, iar de aici, prin intermediul unor companii off-shore, erau restituite societăţilor din categoria beneficiar, administrate de liderii grupului infracţional organizat. Dosarul a fost instrumentat cu sprijinul lucrătorilor Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Porturi Maritime“, conform DIICOT Constanța.

Cazul a fost înaintat spre competentă soluționare la Tribunalul Constanța.

După nouă ani de proces, judecătorii din Constanța au încetat procesul penal, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale.

În primă instanță, Tribunalul hotărâse condamnarea inculpaților, dar la Curtea de Apel, unde dosarul a ajuns după ce aceștia, dar și procurorii și părțile civile au atacat hotărârea primei instanțe, s-a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale.

De asemenea, pentru doi dintre inculpați s-a constatat intervenit decesul.

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

Sursa foto: freepik.com

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

DNA și câinii fără stăpân din Cernavodă! Procurorii vor să știe cine a dat bun de plată, din Primăria Cernavodă, pe facturile asociației ASPA IVETS