Schimbări majore în justiție, chiar de mâine! Ce se întâmplă cu dosarele nou înregistrate
Justiție
Schimbări majore în justiția din România, începând de mâine, 15 septembrie 2026! Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat Hotărârea privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport cu capacitatea de procesare a cauzelor.
Forma aplicabilă de la 15 septembrie preia o serie dintre observațiile și propunerile susținute de UNBR în cadrul dialogului purtat cu CSM pe parcursul ultimelor luni, în special în ceea ce privește aplicarea graduală a mecanismului, protejarea cauzelor care necesită soluționare rapidă și creșterea predictibilității pentru avocați și justițiabili.
După centralizarea observațiilor barourilor și avocaților, Uniunea a transmis CSM, la 16 februarie 2026, un punct de vedere asupra proiectului. Dialogul a continuat prin întâlnirea de lucru UNBR–CSM din 3 martie, prin dezbaterile profesionale ulterioare și prin noi consultări tehnice în lunile mai și iunie, inclusiv pe baza unor simulări privind impactul concret al mecanismului asupra activității instanțelor.
În acest dialog, UNBR a susținut constant că organizarea activității instanțelor trebuie să țină seama de capacitatea reală de procesare, fără afectarea accesului efectiv la justiție, a repartizării aleatorii și a duratei rezonabile a procedurilor.
Față de proiectul inițial, hotărârea adoptată conține modificări importante, în sensul preocupărilor exprimate de UNBR:
- repartizarea dosarelor devine mai transparentă și mai predictibilă: cauzele care depășesc capacitatea disponibilă sunt înscrise într-un registru și preluate ulterior în ordine cronologică, cu păstrarea repartizării aleatorii. În plus, trecerea la capacitatea de referință calculată pe baza datelor europene se face gradual: în primul an se aplică un nivel de două ori mai mare, iar în anul următor unul majorat cu 50%, înainte de aplicarea integrală a reperului stabilit potrivit metodologiei CEPEJ.
- aplicarea este mult mai graduală. Capacitatea de referință va deveni integral aplicabilă abia de la 15 septembrie 2028. Proiectul inițial prevedea aplicarea integrală de la 1 iulie 2027. Până la 14 septembrie 2027 se aplică dublul capacității de referință, iar între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028 aceasta este majorată cu 50%;
- un număr foarte mare de cauze beneficiază de regim prioritar sau este exclus de la mecanism, astfel încât acestea nu vor aștepta repartizarea în ordinea obișnuită a registrului. Hotărârea cuprinde peste 300 de categorii de cauze prioritare și aproape 280 de categorii excluse, între care numeroase măsuri urgente, cauze privind minorii și familia, măsuri preventive, suspendări ale executării și incidente procedurale;
- este păstrat caracterul aleatoriu al repartizării, iar dosarele care depășesc capacitatea disponibilă sunt gestionate în ordine cronologică. Înscrierea lor în registru are caracter administrativ și nu modifică data înregistrării cauzei;
- sunt prevăzute soluții pentru situațiile excepționale. La cererea unei părți, un dosar poate fi repartizat cu prioritate atunci când întârzierea ar putea compromite exercitarea unor drepturi fundamentale sau ar putea produce prejudicii grave, iminente ori ireparabile.
Metodologia anexată hotărârii arată că încărcătura efectivă pe judecător în România este în prezent cu aproximativ 60% peste media europeană.
Noul mecanism urmărește apropierea treptată de acest reper, printr-o perioadă de tranziție în care capacitatea de referință se aplică mai întâi la un nivel dublu, apoi majorat cu 50%, înainte de aplicarea integrală.
Aplicarea etapizată, numărul semnificativ de cauze prioritare și excluse, precum și posibilitatea acordării priorității în situații justificate creează premisele unei tranziții mai previzibile către noul mecanism de gestionare a fluxului de dosare.
UNBR va continua dialogul cu CSM pe parcursul implementării și va urmări efectele practice ale noilor reguli asupra duratei procedurilor, activității avocaților și accesului efectiv la justiție, astfel încât eventualele dificultăți constatate în aplicare să poată conduce la ajustările necesare.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
