Se schimbă legea ordinului de protecţie! Avocata Ghiulfer Aisun Ismail, din Baroul Constanța, aduce toate explicațiile necesare
Justiție
Se schimbă Legea privind ordinul de protecţie! În Monitorul Oficial al României nr. 583 din 23 iunie 2025 a fost publicată Legea nr. 116 din 23 iunie 2025 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție. Potrivit datelor oficiale, actul normativ înăsprește pedeapsa pentru infracțiunea de lovire și alte violențe, iar cuantumul amenzilor penale a fost mărit.
De asemenea, sunt modificări și în ceea ce privește ordinul de protecție.
În situația în care victima își retrage plângerea, procurorul va putea lua decizia să continue urmărirea penală împotriva agresorului.
Ghiulfer Aisun Ismail, avocat în cadrul Baroului Constanța, a declarat, pentru Ziarul Amprenta, că Legea numprul 116/2025 aduce Legii nr. 26 / 2024 îmbunătățiri semnificative în regimul ordinului de protecție, respectiv:
prelungirea automată a ordinului provizoriu (Art. 8(8)) – asigură protecție continuă până la hotărârea instanței, eliminând lacunele legale.
„Anterior acestor modificări, ordinul de protectie provizoriu era eliberat pentru o perioadă de cinci zile, existând situații în practică atunci când intervenea o perioadă scurtă de timp „neacoperită“ de ordin și, deci, care expunea victima, astfel că aceasta modificare este menită să asigure protecția continuă a victimei și de a exclude o eventuală stare de pericol asupra acesteia“, a mai explicat Ghiulfer Aisun Ismail.
reacție dură la recidivă (Art. 18(3)) – aplicație a principiului tolerează redublare: cei care încalcă ordinul după o condamnare anterioară vor suporta pedepse cu 50 % mai severe.
Tot potrivit avocatei Ghiulfer Aisun Ismail, încălcarea ordinului de protecție de către cei care anterior au mai avut condamnari pentru încălcarea ordinului de protecție este mai aspră sancționată, astfel că se va descuraja recidiva și sanctiona mai aspru eventuale noi abateri.
permisiunea ca victima să ceară revocarea/schimbarea ordinului (Art. 25(1)) – consolidează rolul activ și responsabil al părții protejate în cadrul procedurii, dar totodată pune presiune pe victima.
„Anterior, doar agresorul și doar în situatia emiterii ordinului de protecție pentru durata maximă de 12 luni putea solicita revocarea. De multe ori, victima este supusă și abuzului emoțional sau chiar presiunii societății, astfel ca această modificare pune, din punctul meu de vedere, o presiune pe umerii victimei! Poate fi însă și o modificare pozitivă pentru situațiile în care agresorul realizează greșeala făcută, iar victima alege să îi mai dea o șansă! Aceste ajustări reflectă angajamentul statului de a proteja victimele de violență, de a descuraja recidiva și de a susține flexibilitatea proporțională a ordinelor!“, și-a încheiat pledoaria avocata Ghiulfer Aisun Ismail, din cadrul Baroului Constanța.
Conform IGPR, potrivit prevederilor art. 38 alin 1 din Legea nr. 217/2003 (*republicată*) pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:
- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
- limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ;
- interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
- obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
- interdicţia pentru agresor de a încasa alocaţia de stat pentru copii;
- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
- încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Ordinul de protecţie este executoriu. El se comunică de îndată (termenul este de maxim 5 ore) structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.
Ordinul de protecţie prin care se dispun oricare dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin 1 din legea cadru se pune în executare de îndată, de către poliţie, sau, după caz, sub supravegherea acesteia.
Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.
O altă obligaţie legală ce revine poliţiei constă în îndatorirea de a supraveghea modul în care se respectă ordinul de protecţie şi de a sesiza organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1), (4) și (5) lit. a) și b) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
