Un bărbat din București va fi DESPĂGUBIT pentru că a fost mușcat de un șobolan! A cerut 30.000 de euro. Iată cât va încasa

Justiție
Un bărbat din București va fi despăgubit după ce a fost mușcat de un șobolan! Cel în cauză a dat în judecată Unitatea Administrativ Teritorială Sector 1 și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Bucureşti – prin Primar General, iar în motivarea acțiunii sale a susţinut că, în iulie 2021, în faţa domiciliului său, a fost muşcat de un şobolan, fapt pentru care a fost necesară deplasarea către o unitate medicală unde să i se administreze medicaţie.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul în contradictoriu cu pârâţii Subdiviziunea Administrativ-Teritorială Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Municipiul Bucureşti a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 30.000 de euro cu titlu de daune morale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
Recent, judecătorii au admis în parte cererea de chemare în judecată și au decis obligarea pârâţilor, în solidar, la plata către victima șobolanului a sumei de 2.000 de euro, echivalent în lei la data plăţii, cu titlu de daune morale.
În motivarea deciziei, judecătorii rețin, printre altele, că, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral, „suma de 2000 euro reprezintă o reparație echitabilă și proporțională cu întinderea concretă a prejudiciului suferit de apelantul-reclamant“.
„Nu a reieșit din probatoriul administrat existența unor sechele permanente, a unei incapacități de muncă temporare sau orice alte consecințe de natură să îi afecteze semnificativ starea de sănătate. Cu toate acestea, nu poate fi ignorată starea de disconfort și anxietate, generate de prezentarea la urgență și riscul unor infecții grave“, conoform motivării judecătorilor.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







