Românii riscă să rămână fără acces la două medicamente extrem de utilizate, avertizează specialiștii din industria farmaceutică

Românii riscă să rămână fără acces la Paracetamol și Metformin, cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet, din cauza unor „blocaje legislative şi administrative persistente”, avertizează producătorii de medicamente generice. Aceștia subliniază că, în lipsa unor măsuri „urgente”, pacienții ar putea rămâne fără tratamente de bază sau ar putea fi nevoiți să plătească mai mult pentru ele, iar autoritățile ar pierde oportunitatea de a realiza economii semnificative în sistemul public de sănătate, scrie Agerpres.

„Birocrația nu poate justifica pierderi de vieți sau de resurse financiare. Solicităm autorităților competente, Ministerul Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislația, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la medicamentele generice și biosimilare.

În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienți. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate și în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienților la medicamente cu prețuri mai mici este o măsură necesară și urgentă”, a declarat Simona Cocoș, președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România – APMGR, potrivit unui comunicat.

Conform APMGR, Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale reprezintă „cea mai nouă lovitură” dată producătorilor de medicamente generice și, implicit, pacienților, deoarece introduce noi taxe. „Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% românești și/sau asupra unor linii de producție și va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, amenințând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariția Paracetamolului și a Metforminului – cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2.

Ce se întâmplă, de fapt, este că această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea prețurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătății”, se arată în comunicat.

APMGR avertizează că, în cazul Paracetamolului, impactul directivei va fi o creștere a prețului cu 45%, suportată integral de pacienți. În cazul Metforminului, „prețul ar trebui să crească cu 48%”, dar, fiind un medicament cu preț reglementat de stat, „probabil va fi retras din piață”, nemaifiind sustenabil.

„În aceeași situație se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu prețuri de până în 10 lei. (…) În România, prețurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referință, care ia în calcul cel mai mic preț dintr-un coș de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu prețuri mici”, subliniază APMGR.

Reprezentanții producătorilor de medicamente generice menționează că, din 2023, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15%, „o valoare dificil de suportat” pentru medicamentele cu prețuri mici, făcând ca multe dintre acestea să devină nesustenabile. APMGR subliniază că, între 2013 și 2020, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață.

„În România, în contractele cost-volum dintre CNAS și producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere și de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ, ceea ce duce la cheltuieli importante și pierde șansa de a trata mai mulți pacienți”, adaugă reprezentanții APMGR.

Sursă foto: Pixabay