Ce obiceiuri, tradiții și superstiții sunt de Sfântul Ilie, cel care aduce ploaia pe pământ
Știrile zilei
Sfântul Ilie Tesviteanul este celebrat astăzi de Biserica Ortodoxă Română drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă.
În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie şi că poate provoca furtuni puternice.
Sfântul Ilie este cunoscut ca cel ce a adus prin rugăciunea sa seceta asupra poporului din Israel și apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, a ajuns să fie cinstit și ca cel ce aduce ploi.
Potrivit crestinortodox.ro, în Liturghier, la slujba care se oficiază la vreme de secetă, întâlnim o cerere în care este redată mijlocirea Sfântului Ilie pentru ploi: „Pentru ca rugăciunile noastre să fie bine primite și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască cu ploaie și cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm”.
Multe legende spun să Sfântul Ilie nu şi-a încheiat misiunea pe pământ, el ridicându-se la cer şi aşteptând acolo sfârşitul lumii, pentru a se lupta cu căpetenia diavolilor.
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, şi nu mâncau mere.
Femeile mergeau la biserică şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei.
În trecut, în dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuioc. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie, românii îşi amintesc şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau şi dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.
De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor.
Ce superstiții sunt de Sfântul Ilie
În ziua de Sfântului Ilie nu se lucrează pentru că se spune că acea persoană va fi trăznită de fulgere.
Totodată, astăzi, oamenii, nu trebuie să stea sub carpen dacă plouă, întrucât dracii se ascund în aceșți copaci și poți fi trăznit.
Se mai spune că nu e bine să deschizi geamurile sau ușile dacă plouă de Sfântul Ilie, că să nu-ti între în casă vreun drac care fuge de el.
Sânt-Ilie marchează şi miezul verii pastorale, dată la care le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Tot în 20 iulie se ţin mai multe târguri sau petreceri câmpeneşti, precum Târgul de fete de pe Muntele Găina din judeţul Alba, în timp ce la Covasna are loc nedeea mocănească „âant Ilie la români”, la Săcele se desfăşoară „Târgul feciorilor de la Săcele”, la Polovragi – „Nedeea de la Polovragi” , iar la Fălticeni – „Şezătoarea”.
Sursa foto: crestinortodox.ro
Citește și:
