Curtea de Apel Constanța, anunț IMPORTANT în cazul lui Vlad Pascu. Iată când îi va fi decisă libertatea
Știrile zilei
Vlad Pascu, trimis în judecată și condamnat în primă instanță la o pedeapsă totală de zece ani de detenție, pentru tragedia de la 2 Mai, se va afla în fața Curții de Apel Constanța pe data de 25 martie 2025.
Conform surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, aproape de finele lunii viitoare, Curtea de Apel Constanța va decide dacă se impune menținerea lui Vlad Pascu în stare de arest preventiv sau dacă acest poate fi plasat sum imperiul unei alte măsuri preventive mai blânde, spre exemplu arestul la domiciliu după cum a cerut în numărate rânduri.
Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va fi definitivă.
Amintim că Vlad Pascu a fost condamnat în primă instanță, la Judecătoria Mangalia, la zece ani de închisoare, însă decizia a fost contestată la instanța superioară atât de către Vlad Pascu, dar și de rudele celor implicați în această tragedie.
Mai precizăm că instanța din Mangalia a dispus acordarea unor daune în valoare totală de 1.740.000 de euro.
Decizia Judecătoriei Mangalia a fost atacată la Curtea de Apel Constanța.
Printre nemulțumiți, procurorii
Apelul procurorilor vizează cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea prevăzută de articolul 338 reținută în sarcina inculpatului (nr., părăsirea locului accidentului).
Surse judiciare au explicat pentru Ziarul Amprenta faptul că acuzarea apreciază că s-ar impune o pedeapsă mai mare pentru această infracțiune, pentru care instanța a stabilit 36 de luni (adică o orientare spre 50% din limitele de pedeapsă prevăzută de lege), motivat de faptul că au fost avute în vedere, la individualizarea pedepsei, aceleași criterii ca în cazul celorlalte infracțiuni pentru care instanța s-a orientat spre limitele maxime de pedeapsă prevăzute de lege.
Cu alte cuvinte, procurorii cer aplicarea unei pedepse orientate spre maxim și în cazul infracțiunii de părăsirea locului accidentului, prin prisma faptului că au fost aceleași criterii avute în vedere la individualizarea pedepsei.
Conform unei informări oficiale, de la vremea respectivă, „în sarcina inculpatului, se reţine că, în dimineaţa zilei de 19.08.2023, a condus, pe drumurile publice, un autovehiculul, pe drumul public, sub influenţa substanţelor psihoactive, iar, la intrare în localitatea 2 Mai, a acroşat un grup de persoane care se deplasau pe marginea drumului. În urma impactului, a rezultat decesul numiţilor O.A.S. (21 ani) şi D.R.M. (20 ani), precum şi vătămarea corporală a numiţilor B.D.D. (18 ani), C.V.A. (20 ani) şi I.C.L (20 ani)“.
„De asemenea, se reţine că, după producerea accidentului, inculpatul a părăsit locul accidentului, fiind ulterior depistat pe raza localităţii Vama Veche.
Primele teste efectuate în cauză au relevat faptul că inculpatul se afla sub influenţa substanţelor psihoactive.
În cauză, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P.M.V., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 20.08.2023.
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea şi arestarea preventivă reprezintă etape şi măsuri din cursul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de nevinovăţie“, se mai arată în informarea procurorilor.
În motivarea deciziei de condamnare, magistratul Claudia Carmen Berevoescu, de la Judecătoria Mangalia, investit cu soluționarea dosarului, a reținut, printre altele, că „îi revine în exclusivitate inculpatului culpa producerii accidentului rutier ce a avut drept consecințe uciderea victimelor (…) și vătămarea corporală a părților civile (…) și nu au fost determinate din probele administrate elemente care să contureze o eventuală culpă comună, care să fi determinat într-o anumită măsură la rândul său aceste urmări“.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
