Dacă refuzaţi testul antidrog, rămâneţi fără permis pe loc. De ce contestă șoferii noile măsuri

În ultimul an, România a înăsprit semnificativ legislația privind consumul de droguri, adoptând mai multe măsuri menite să reducă atât traficul, cât și consumul de substanțe interzise. Una dintre cele mai notabile modificări legislative a avut loc în martie 2024, prin adoptarea legii „2 Mai”. Această lege prevede că traficanții de droguri de mare risc găsiți vinovați nu mai pot fi condamnați la închisoare cu suspendare. Supranumele legii provine de la un incident tragic din stațiunea 2 Mai, petrecut în luna august a anului 2023, când un Vlad Pascu a intrat cu mașina într-un grup de tineri, ucigând doi dintre ei.

În plus, au fost adoptate și alte legi care prevăd mărirea pedepselor pentru anumite infracțiuni legate de traficul și consumul de droguri, crearea unui registru al traficanților de droguri și înființarea de centre regionale de dezintoxicare. Aceste măsuri legislative au generat îngrijorări în rândul organizatorilor de festivaluri, care au raportat o scădere a numărului de participanți din străinătate, unde măsurile sunt mai relaxate.

Pe 28 iunie 2024, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență care introduce măsuri stricte pentru prevenirea consumului de alcool și droguri la volan. Aceasta modifică Ordonanța privind siguranța rutieră pe drumurile publice, aducând schimbări importante.

Una dintre cele mai semnificative modificări este că șoferii care refuză testarea cu etilotestul sau drugtestul vor rămâne fără permis de conducere până la primirea rezultatelor analizelor mostrelor biologice. În acest caz, nu se va deschide un dosar penal, însă dacă șoferii refuză prelevarea probelor de sânge la un laborator, aceasta constituie o infracțiune.

Măsura este considerată benefică de către medici toxicologi, instructori auto și specialiști antidrog, care susțin că va spori siguranța pe drumurile publice. Totuși, unii șoferi critică testele rapide efectuate de polițiști, susținând că acestea nu sunt suficient de precise și pot da rezultate fals pozitive, justificând astfel refuzul lor de a fi testați cu drugtestul.

Comunitatea civică Declic a lansat o petiție prin care solicită revizuirea prevederilor Ordonanței de Urgență, argumentând că aceasta afectează zeci de mii de șoferi nevinovați. Reprezentanții Declic susțin că aparatele de testare utilizate de polițiști dau rezultate fals pozitive în jumătate din cazuri, potrivit europalibera.org.

În prezent, Inspectoratele Județene ale Poliției Române dispun de aproximativ 600 de aparate drugtest, dintre care 200 sunt cele mai performante, achiziționate prin proiectul de investiții Helipol. Acestea sunt utilizate cu precădere pentru a reduce ratele de eroare, însă testele de laborator rămân definitive pentru stabilirea prezenței drogurilor.

Cu toate acestea, sunt doar cinci laboratoare IML în țară și câteva alte laboratoare în orașele reședință de județ care pot certifica prezența drogurilor, ceea ce poate duce la întârzieri în comunicarea rezultatelor.

Ordonanța de Urgență propune extinderea rețelei de centre care pot determina prezența drogurilor cu laboratoare acreditate ale Poliției Române și spitale publice acreditate, pentru a reduce timpii de așteptare. Polițiștii sunt obligați să testeze șoferii dacă observă în vehicul recipiente ce pot conține băuturi alcoolice sau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, sau dacă șoferul a fost condamnat definitiv pentru conducere sub influența alcoolului sau drogurilor.

Alte modificări importante introduse de Ordonanța de Urgență includ:
– Obligația șoferilor care refuză testarea rapidă de a efectua probe biologice, cu suspendarea permisului până la comunicarea rezultatelor.
– Posibilitatea retestării pentru alcoolemie sub 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat după 15 minute, în caz de influență alimentară.
– Posibilitatea solicitării recoltării probelor biologice pentru alcoolemie între 0,11 – 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
– Obligația medicilor de a trimite la testare pacienții care prezintă semne de afectare psihologică ce le-ar compromite capacitatea de a conduce, cu retragerea permisului dacă rezultatele confirmă inapetența pentru conducere.

Consiliul Superior de Medicină Legală a criticat unele prevederi ale ordonanței, afirmând că există contradicții între procedurile penale și civile în vigoare și cele propuse, și că nu a fost consultată rețeaua de medicină legală în pregătirea ordonanței.