Decizie-BOMBĂ: Ce a spus Curtea Supremă în procesul intentat de Viorela Mirabela Călin, fostul secretar general al Constanței, pentru păstrarea postului din primărie
Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, a luat o decizie-bombă, ce vizează întreaga țară, hotărârea fiind pronunțată la cererea primarului Constanței, în procesul intentat de fostul secretar general al orașului, Viorela Mirabela Călin, pentru păstrarea postului din Primăria Constanța, în contextul acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de aceasta cu procurorii DNA!
Facem precizarea că instanțele din Constanța au hotărât reintegrarea fostului secretar general Viorela Mirabela Călin pe postul deținut la momentul la care primarul Chițac semnase dispoziția privind încetarea de drept a raporturilor de muncă ales acesteia, respectiv, de consilier juridic.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Curtea Supremă s-a pronunțat luni, 22 iunie 2026, asupra chestiunii cu care fusese sesizat de Curtea de Apel Constanța, la cererea Primarului Municipiului Constanța.
„Sesizarea instanței cu acordul de recunoaștere nu echivalează cu trimiterea în judecată“, spune Curtea Supremă
Așa cum arătam în edițiile anterioare, primarul le-a cerut judecătorilor de la Înalta Curte să stabilească, printr-o hotărâre prealabilă, următorul lucru:
- dacă sesizarea instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă sau echivalează cu trimiterea în judecată și, prin urmare, constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcționarului public.
La finalul dezbaterilor asupra acestei chestiuni ridicate de primarul Constanței în procesul intentat de Viorela Mirabela Călin – ale cărei raporturi de muncă fuseseră suspendate ca urmare a acordului încheiat cu procurorii DNA și trimis instanței de judecată – , Curtea Supremă a pronunțat decizia-bombă, arătând că
- „Sesizarea instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției nu echivalează cu trimiterea în judecată și, prin urmare, nu constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcționarului public“.
Decizia Curții Supreme este obligatorie și se aplică la nivelul întregii țări, ceea ce înseamnă că, oriunde va mai exista o situație similară celei care a vizat-o pe Viorela Mirabela Călin – funcționar public care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, iar instanța penală a fost sesizată cu acest acord – , raporturile de serviciu (ale respectivului funcționar public) nu vor putea fi suspendate de drept ca urmare a acordului cu DNA.
Cazul Viorela Mirabela Călin
Amintim, spusă pe scurt, povestea stă în felul următor: primarul Vergil Chițac semnase dispozițiile de suspendarea, respectiv, încetare a raporturilor de muncă pentru Viorela Mirabela Călin, din funcția amintită mai sus deținută în Primăria Constanța, în urma acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de aceasta cu procurorii DNA Constanța.
Ulterior încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției între Viorela Mirabela Călin și procurorii DNA Constanța, acesta a fost admis, în martie 2024, de Tribunalul Constanța, care a stabilit o pedeapsă de un an de închisoare, instanța amânând aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.
Dispozițiile semnate de primarul Constanței pentru suspendarea raporturilor de muncă, respectiv, încetarea de drept a acestora pentru Viorela Mirabela Călin au fost atacate de aceasta în instanță.
La finele lunii februarie 2026, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au stabilit, printr-o decizie definitivă luată în procesul vizând anularea dispoziției pentru încetarea raporturilor de muncă, faptul că Viorela Mirabela Călin se poate întoarce în Primăria Constanța, pe funcția deținută anterior, respectiv, „consilier juridic, clasa I, gradul profesional superior, gradația 4, în cadrul Biroului Legislație, contracte, avize de legalitate și legile proprietății“, urmând să primească înapoi și salariile ce i s-ar fi cuvenit în perioada până la revenirea în primărie.
Minuta deciziei obligatorii a Curții Supreme
Cel de-al doilea proces, vizând dispoziția pentru suspendarea raporturilor de muncă, a fost pus pe pauză de judecători, după ce primarul Constanței a cerut sesizarea Înaltei Curți.
Viorela Mirabela Călin a arătat în acțiunea deschisă pentru anularea dispoziției de suspendare a raporturilor de muncă și recuperarea postului că nu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, ci a încheiat un acord de recunoaștere cu aceștia, așa încât raporturile de serviciu nu ar fi putut fi suspendate de drept.
Acesta este contextul în care pe rolul Curții Supreme de Justiție a fost înregistrată la începutul lunii aprilie, mai exact, pe 6 aprilie 2026, solicitarea primarului.
Așa cum precizam mai sus, primarul le-a cerut judecătorilor de la Înalta Curte să stabilească, printr-o hotărâre prealabilă, următorul lucru:
- dacă sesizarea instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă sau echivalează cu trimiterea în judecată și, prin urmare, constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcționarului public.
Procesul de la Constanța deschis de Viorela Mirabela Călin pentru anularea dispoziției primarului Constanței prin care fusese suspendat raportul său de serviciu în contextul anchetei DNA Constanța a fost suspendat până la decizia Curții Supreme, astfel că urmează să fie reluat.
Dosarul format la Înalta Curte a primit indicativul 695/1/2026, fiind în atenția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în materia Contenciosului administrativ și fiscal.
Cazul a fost analizat prin sesizării formulate de primarul Constanței luni, 22 iunie 2026.
Iată minuta Deciziei 75/2026 pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Curții Supreme:
„Decizia nr. 75:
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2236/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
Sesizarea instanţei penale cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei nu echivalează cu trimiterea în judecată şi, prin urmare, nu constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, conform dispoziţiilor art. 513 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iunie 2026“.
Așa cum precizam mai sus și după cum se arată și în minuta deciziei, aceasta este obligatorie.
Procesul de la Constanța în care s-a cerut sesizarea Curții Supreme
Amintim aici, dosarul de la Constanța în baza căruia s-a format cel de pe rolul Curții Supreme are indicativul 2236/118/2024 și are ca obiect o cerere de anulare a unui act administrativ emis de pârâtul Primarul Municipiului Constanța, în speță fiind vorba despre Dispoziția nr. 261 din 22 ianuarie 2024, de suspendare a raporturilor de muncă.
În cauză, Viorela Mirabela Călin este recurent reclamant, în urma deciziei nefavorabile primite în primă instanță la Tribunalul Constanța.
Iată minuta Încheierii prin care judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au admis cererea formulată de primar privind sesizarea Curții Supreme:
„În baza art. 520 alin. (1) C.pr.civ., dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă sesizarea instanţei penale cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă/echivalează cu trimiterea în judecată şi prin urmare, constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, conform art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ.
Dispune suspendarea judecăţii, conform prevederilor art. 520 alin. 2 C.pr.civ.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 05.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Încheiere de şedinţă 05.02.2026“
Acum, urmează ca judecata în acest dosar să fie reluată, dată fiind decizia obligatorie a Curții Supreme.
Dispoziția atacată de Viorela Mirabela Călin
În acest proces, Viorela Mirabela Călin a solicitat anularea Dispoziției nr. 261 din 22 ianuarie 2024 semnată de primarul Constanței, dispoziție „privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al doamnei C.V.M., consilier juridic, clasa I, gradul profesional superior, gradația 4, în cadrul Biroului Legislație, contracte, avize de legalitate și legile proprietății“.
Așa cum arătam mai sus, spus pe scurt, Viorela Mirabela Călin a arătat în acțiunea deschisă pentru recuperarea postului că nu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, ci a încheiat un acord de recunoaștere cu aceștia, așa încât raporturile de serviciu nu ar fi putut fi suspendate de drept.
Motivarea judecătorilor primei instanțe
Totuși, în motivarea hotărârii nefavorabile fostului secretar general al municipiului, atacată acum la Curte, magistrații au reținut, printre altele, că „Tribunalul arată că reclamanta (nr., Violeta Mirabela Călin) face distincție între trimiterea în judecată, care presupune emiterea rechizitoriului și încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, ceea ce exclude întocmirea rechizitoriului“.
Mai departe, judecătorii au spus că „făcând o interpretare literală a dispozițiilor art. 513 din O.U.G nr. 57/2019, reclamanta apreciază în mod eronat că în ipoteza sesizării instanței penale cu un acord de recunoaștere a vinovăției nu are loc o trimitere în judecată“.
Se precizează în continuare, însă, că „Tribunalul subliniază că, din perspectiva dispozițiilor art. 513 din O.U.G nr. 57/2019 care prevăd suspendarea de drept din funcție în ipoteza sesizării instanței în vederea judecării inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 465 lit. h) din aceeași ordonanță de urgență, nu prezintă relevanță dacă sesizarea s-a făcut prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaștere, lipsa rechizitoriului neînsemnând, că nu s-ar putea pronunța o soluție de condamnare“.
La mijlocul litigiului se află Dispoziția nr. 261 din 22 ianuarie 2025 a Primarului municipiului Constanța, prin care, potrivit instanței, „s-a constatat suspendarea de drept a raportului de serviciu al reclamantei (nr., Violeta Mirabela Călin) din funcţia publică de execuţie de consilier juridic clasa I gradul profesional superior, gradaţia 4, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Constanţa, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în dosarul penal nr. (…), în conformitate cu dispozițiile art. 513, alin. 1, lit. l) din Codul administrativ“.
Se mai precizează, totodată, că dispoziția a fost emisă „ca urmare sesizării instanței de judecată cu Acord de recunoaștere a vinovăției (art. 483 CPP) nr. ###/P/2021, din data de 04.12.2023 emis de Direcția Națională Anticorupție Constanța, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, faptă prevăzută de art. 48 din Codul penal raportat la art. 12 alin. 1, lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, în dosarul nr. ####/118/2023 aflat pe rolul Tribunalului Constanța, Secția Penală“.
„În cazul ambelor forme de sesizare a instanței se poate ajunge la o soluție de condamnare“, spun judecătorii de la Tribunal
Astfel, Viorela Mirabela Călin arătase în proces că nu fusese trimisă în judecată de procurorii DNA Constanța, ci încheiase un acord de recunoaștere cu aceștia.
Judecătorii au apreciat, însă, că nu se impune anularea dispoziției primarului cu privire la suspendarea raporturilor sale de muncă.
Mai exact, așa cum am precizat mai sus, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea formulată de Viorela Mirabela Călin pentru anularea dispoziției de primar.
Astfel, au spus judecătorii, „este evident că nu poate fi îmbrățișată teza reclamantei (nr., Violeta Mirabela Călin) că nu a fost trimisă în judecată, în speță, rațiunea și spiritul dispozițiilor legale fiind aceea de săvârșire a unei infracțiuni și de sesizare a instanței, indiferent dacă sesizarea se face prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaștere a vinovăției“.
„De altfel, nici nu s-ar putea accepta teza reclamantei din moment ce, în cazul ambelor forme de sesizare a instanței, se poate ajunge la o soluție de condamnare, pentru că ceea ce este relevant nu este forma de sesizare, ci sesizarea instanței, respectiv faptul că litigiul ajunge în fața instanței penale“, au mai spus judecătorii de la Tribunal.
Acum, însă, rămâne de văzut la ce concluzie vor ajunge judecătorii Curții de Apel Constanța cu privire la recursul declarat de Viorela Mirabela Călin, dată fiind decizia obligatorie a Curții Supreme.
Hotărârea Înaltei Curți este cu atât mai importantă cu cât, așa cum precizam mai sus, dosarul privind dispoziția de încetare a raporturilor de muncă a fost câștigat definitiv de Viorela Mirabela Călin, Curtea de Apel Constanța hotărând că aceasta trebuie să revină în Primăria Constanța.
Ce a decis instanța cu privire la acordul de recunoaștere încheiat de Viorela Mirabela Călin
Amintim, în martie 2024, Tribunalul Constanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA Constanța cu Viorela Mirabela Călin și a stabilit o pedeapsă de un an de închisoare, instanța amânând aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.
Iată informațiile transmise oficial de către procurorii DNA cu privire la cazul care o vizează pe Viorela Mirabela Călin, alături de Laura Bobeș:
„Prin sentințele penale nr. 121 și 115 din 21.03.2024, definitive prin neapelare la datele de 09.04.2024, respectiv 10.04.2024, Tribunalul Constanța admite acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța cu inculpatele Bobeș Laura, la data faptei șef al Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei Constanța și Călin Viorela Mirabela, la data faptei funcționar public delegat în funcția de secretar al primăriei municipiului Constanța și stabilește față de acestea câte o pedeapsă de un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații“.
Conform procurorilor, „pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata Călin Viorela Mirabela va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Serviciului Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei orașului Năvodari sau în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța. Constată că nu există acțiune civilă alăturată acțiunii penale în cauză. Obligă inculpatele la plata sumei de 1.500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat“.
În acest context, rămâne de văzut ce decizie vor lua judecătorii de la Curtea de Apel cu privire la argumentele aduse de Violeta Mirabela Călin, care a arătat că nu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, ci că a încheiat un acord de recunoaștere cu aceștia, iar Curtea Supremă a decis acum, la rândul său, că sesizarea instanței cu un acord de recunoaștere nu echivalează cu o trimitere în judecată.
Sursa foto medalion: Facebook.com – Viorela Mirabela Călin
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
