EXCLUSIV INTERVIU cu Demeter András István, ministrul Culturii, despre Palatul Reginei Maria din Mamaia: Schimbăm paradigma – din Club Castel, în spațiu istoric
Știrile zilei
Demeter András István, ministrul Culturii, a acordat un interviu în exclusivitate Ziarului Amprenta, în cadrul căruia a vorbit pe larg despre Palatul Reginei Maria din Mamaia, Vila Regală transformată în urbanul „Club Castel“ pe perioada privatizării, intrată ulterior, definitiv, în patrimoniul cultural în urma unei decizii a Curții Supreme.
Aflată astfel în plin proces de transformare din Club Castel în Muzeul Național Regina Maria, Vila Regală concentrează acum speranțele a mii de constănțeni (și nu numai) ca palatul să își recapete gloria și farmecul de odinioară, din plină dezvoltare a României interbelice, și să devină un spațiu la fel de îndrăgit ca palatul omonim din Balcic.
Pe parcursul interviului acordat Ziarului Amprenta, ministrul Demeter András István a validat această speranță, arătând, printre altele, că atunci „când o clădire cu această încărcătură simbolică iese din zona comercială și intră în administrare publică, schimbăm paradigma: din «Club Castel», în spațiu istoric. Din utilizare conjuncturală, în misiune instituțională. Din exploatare strict mercantilă, în ofertă culturală“.
„Speranța constănțenilor are bază juridică, are bază administrativă și are bază financiară, prin includerea în proiectul «Temelii Culturale»“, a spus ministrul Demeter András István.
Totodată, în cadrul interviului acordat Ziarului Amprenta, ministrul Demeter András István a vorbit și despre însemnătatea pe care Palatul Reginei Maria o are în ochii Ministerului Culturii, explicând care sunt etapele ce vor fi parcurse în cadrul proiectului de restaurare și modernizare a Vilei Regale.
„Pentru noi, Vila Regală înseamnă mai mult decât o clădire istorică. Înseamnă ocazia de a reda comunității și întregii țări un imobil cu semnificație spirituală, de care să fie mândră. O tratăm ca pe un proiect important – în mod responsabil și cu respect față de oameni; față de istoria noastră“, a subliniat ministrul Demeter András István.
Totodată, ministrul Demeter András István a atras atenția faptului că restaurarea unui astfel de monument istoric, cu toate rigorile implicate de un astfel de demers, vor dura, tocmai pentru ca lucrurile făcute să fie bune, să fie pe măsura proiectului.
„Știu că pentru mulți constănțeni prestigiul acestei clădiri transcende calitatea sa de monument istoric. Că valoarea ei, nu doar arhitecturală, dar și sentimentală ține de paideuma locului“, a precizat ministrul Demeter András István.
„Procesul va dura, însă. Restaurarea unui monument istoric presupune rigoare, expertiză și responsabilitate, iar toate acestea înseamnă timp. Să reținem faptul că direcția este clară: vrem să redăm comunității un spațiu cultural dedicat Reginei Maria; un loc viu, demn de povestea lui și de orașul în care trăiește“, a declarat ministrul Demeter András István.
Domnule ministru, recent, și terenul de la Vila Regală din Mamaia, alături de Palatul Reginei Maria însuși, a intrat în administrarea Ministerului Culturii, acest moment reprezentând finalul unui drum început în urmă cu circa șapte ani, odată cu demararea în instanță, la Constanța, a acțiunii pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare a Castelului Reginei Maria. Cum este privit acest moment la nivelul Ministerului Culturii?
Guvernul României a adoptat, în octombrie 2025, hotărârea prin care terenul trece din administrarea Primăriei Municipiului Constanța în administrarea Ministerului Culturii. Această decizie consolidează controlul administrativ unitar asupra ansamblului. Ministerul poate gestiona integral clădirea și terenul, poate pregăti documentațiile tehnice și poate accesa finanțare externă.
Preluarea terenului aferent Vilei Regale din Mamaia în administrarea Ministerului Culturii marchează închiderea unei etape juridice și deschiderea unei etape operaționale.
Pentru Minister, momentul reprezintă, pe lângă stabilitatea juridică, ocazia de a da o nouă viață acestui monument remarcabil. Acum există o bază legală pentru expertizare, pentru proiectare și pentru includerea în programe de investiții și asigurarea derulării acestora în condiții bune.
Dincolo de a fi capătul unui drum lung și anevoios în instanță, pentru constănțeni, revenirea Vilei Regale din Mamaia în patrimoniul statului reprezintă o speranță că Palatul Reginei Maria s-ar putea transforma cu adevărat din celebrul „Club Castel“, cum era cunoscut când se afla în proprietatea firmei private, într-un veritabil spațiu dedicat Reginei Maria și moștenirii sale culturale la Marea Neagră, aidoma celebrului castel al reginei din Balcic. Este justificată o astfel de speranță a constănțenilor?
Da. Este perfect justificată.
Într-un portofoliu național extins, prioritatea rezultă din trei criterii clare: valoare istorică, amplasare strategică pe litoral, potențial real de impact cultural și turistic.
Vorbim despre un monument istoric înscris oficial în Lista Monumentelor Istorice. Vorbim despre o clădire construită din dorința expresă a Reginei Maria, ridicată între anii 1923 și 1926. Vorbim despre un loc care a trecut printr-o serie continuă de abuzuri juridice și funcționale și care revine astăzi, după câteva decenii, în domeniul public al statului.
Când o clădire cu această încărcătură simbolică iese din zona comercială și intră în administrare publică, schimbăm paradigma: din „Club Castel”, în spațiu istoric. Din utilizare conjuncturală, în misiune instituțională. Din exploatare strict mercantilă, în ofertă culturală.
Speranța constănțenilor are bază juridică, are bază administrativă și are bază financiară, prin includerea în proiectul „Temelii Culturale“.
Ministerul Culturii a făcut demersuri constante, după ce a obținut anularea contractului de vânzare a Vilei Regale din Mamaia, pentru reglementarea completă a situației juridice a palatului, dar și a terenului, astfel încât castelul să poată fi transformat în Muzeul Național Regina Maria. Vorbiți-ne puțin, vă rugăm, despre pașii care au fost deja făcuți în această direcție și despre ce ar mai fi de făcut.
În 2018, Ministerul Culturii a cerut în instanță anularea contractului de vânzare-cumpărare a Vilei Regale de la Mamaia, deoarece fusese încheiat cu încălcarea dreptului de preemțiune al statului român. În 2020, Tribunalul Constanța a decis anularea contractului de vânzare-cumpărare, decizie confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2022.
Ulterior acestei decizii, Ministerul Culturii a făcut demersuri pentru transferul imobilului în patrimoniul său, în vederea reabilitării și reintroducerii în circuitul cultural. Aceste demersuri s-au concretizat în două Hotărâri de Guvern, emise în 2024 și, respectiv, în 2025, prin care Vila Reginei Maria și terenul aferent au trecut în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii.
Obiectivul a fost inclus în lista monumentelor istorice vizate de Proiectul „Temelii Culturale“, pentru a fi restaurat și amenajat, împreună cu terenul conex. Implementarea este asigurată în perioada 2026-2033 de către Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului.
Vila Regală din Mamaia a fost inclusă într-unul dintre cele mai ample programe de investiții în patrimoniul cultural, derulat cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ce ne puteți spune despre acest program și finanțarea ce ar fi necesară pentru lucrările de la Vila Regală? Cât de departe ar fi momentul în care ar putea fi demarate lucrările la Vila Regală, dat fiind inclusiv contextul economic actual pe care îl traversează România?
Proiectul LD 2215 (2024) privind patrimoniul cultural și istoric din România, cunoscut sub numele de „Temelii Culturale“, este finanțat printr-un Acord-cadru de împrumut cu BDCE și a fost ratificat prin Legea nr. 200 / 28 din noiembrie 2025. Acest proiect se adaugă altor trei care, de asemeni, vizează infrastructura și patrimoniul cultural și care sunt finanțate prin împrumuturi de la BDCE.
Până acum, în cadrul primelor trei proiecte, au fost finalizate 17 obiective de investiții, printre care Complexul Muzeal Național „Moldova“– Palatul Culturii din Iași, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“, Muzeul Naţional de Artă al României – Palatul Regal și noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României din Bucureşti. În prezent, sunt în diverse stadii de implementare investiții la Muzeul Național de Istorie a României, la Teatrul Național „Marin Sorescu“ din Craiova, Teatrul Naţional „Lucian Blaga“, la Opera Națională Română din Cluj-Napoca și altele.
Proiectul „Temelii Culturale“, finanțat prin cel de-al patrulea Acord-cadru de împrumut cu BDCE, acoperă o listă indicativă de 14 subproiecte culturale și istorice naționale, incluzând clădiri culturale de mare importanță.
În afară de restaurarea și amenajarea Vilei Regale de la Mamaia, printre obiectivele de investiții incluse în „Temelii Culturale“ se află Ateneul Român, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, Muzeul Național „Constantin Brâncuși“ din Târgu-Jiu, precum și construirea unei noi săli de spectacole pentru Opera Națională Română din Iași. Costul total net estimat al întregului proiect este de 280 de milioane de euro, dintre care 140 de milioane de euro provin din împrumutul de la BDCE, iar 140 de milioane de euro reprezintă contribuţia României.
În prezent, „Temelii Culturale“ se află abia la etapa de operaționalizare. În ianuarie 2026 a fost semnat Acordul de împrumut subsidiar dintre Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii.
Referitor la etapele investiției în restaurarea și amenajarea Vilei Reginei Maria: mai întâi, vor fi elaborate Nota conceptuală și Tema de proiectare în decursul acestui an. Pe baza acestor documente, va fi lansată licitația publică pentru achiziția serviciilor de elaborare a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (D.A.L.I.).
După finalizarea fazei D.A.L.I., va fi lansată licitația publică pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție (design & build). Calendarul exact al desfășurării lucrărilor va rezulta după definitivarea etapei de proiectare, ceea ce înseamnă că e foarte greu de estimat momentul exact în care va începe restaurarea. Însă, având în vedere gradul de deteriorare avansat al clădirii, facem toate eforturile să ne asigurăm că monumentul va fi reabilitat cu prioritate.
De la preluarea imobilului reprezentând Vila Regală din Mamaia, dar și înainte de preluarea efectivă, Ministerul Culturii a afișat o grijă constantă pentru acest bun cultural, grijă tradusă inclusiv prin lucrările de igienizare a terenului, de pildă. Ce loc ocupă Vila Regală din Mamaia în atenția Ministerului Culturii, dat fiind numărul mare de bunuri culturale pe care ministerul le are în grijă, la nivel național?
Vila Regală din Mamaia nu este doar un obiectiv dintr-o listă administrativă. Este un loc cu încărcătură simbolică puternică pentru Constanța și pentru România. Ministerul Culturii s-a implicat constant în demersul de a o readuce în patrimoniul public. Iar această implicare s-a manifestat încă din perioada proceselor în instanță.
Reiterez faptul că Ministerul Culturii, care nu a avut în trecut în administrare acest obiectiv de importanță națională, a depus eforturi considerabile pentru salvarea sa și iată că, după niște ani de zile de implicare constantă, putem vorbi nu doar de administrarea sa, ci și de articularea unor proiecte concrete în viitor.
Pentru noi, Vila Regală înseamnă mai mult decât o clădire istorică. Înseamnă ocazia de a reda comunității și întregii țări un imobil cu semnificație spirituală, de care să fie mândră. O tratăm ca pe un proiect important – în mod responsabil și cu respect față de oameni; față de istoria noastră.
Am menționat mai sus Castelul Reginei Maria din Balcic, care atrage, anual, mii de vizitatori, inclusiv din România, dar și din Anglia sau alte țări europene. Credeți că Palatul Reginei Maria din Mamaia ar putea, în urma lucrărilor de reabilitare, restaurare și de punere în valoare, să devină la fel de cunoscut și, implicit, la fel de vizitat ca cel din Balcic?
Vila Regală de la Mamaia este o clădire proiectată în stil mixt, unde specificul balcanic, contaminat de particularități mediteraneene, a fost adaptat litoralului. Planurile, concepute de Mario Stoppa, reflectă preocuparea reginei Maria pentru deschiderea către mare, materializată de arhitectul italian în orizontalitatea dominantă, în dimensiunea ferestrelor și a teraselor, în prezența loggiilor și a zonelor semi-acoperite.
Complexul de la Balcic, a cărui construcție a început în 1929 și s-a finalizat în 1937, este un exemplu de arhitectură eclectică, mixând mai multe zone de influență: traditional balcanică, otomană și locală – bulgărească și românească. Pitorescul său are o altă sinuozitate; o altă expresie artihecturală, și anume aceea a fuziunii mai multor influențe culturale.
Vila Regală are o poveste istorică documentată, care, ca orice poveste, conține date și elemente fascinante și atestă acest spațiu ca loc de refugiu al reginei Maria pe timpul verii, departe de protocolul rigid al Curții. Totodată, astăzi, vila se bucură de amplasamentul într-una dintre cele mai frecventate zone estivale din România.
O diferență majoră față de Balcic, însă, constă în stadiul actual de conservare.
Intenția noastră este să refuncționalizăm Vila Regală și să o transformăm într-un hub cultural activ, capabil să găzduiască evenimente, rezidențe artistice, programe educaționale și proiecte curatoriale. Revitalizăm patrimoniul și îl aducem mai aproape de public.
În acest context, miza turistică este majoră. Amplasată într-un punct strategic al litoralului, într-o stațiune care atrage anual un număr semnificativ de turiști români și străini, Vila poate deveni un pol cultural care completează oferta existentă. Integrarea într-un circuit coerent consolidează atractivitatea zonei și susține o prezență constantă, dincolo de sezonul estival.
În același timp, acest spațiu oferă un cadru avantajos pentru prezentarea unei secvențe importante din istoria națională. Astfel, povestea reginei Maria, arhitectura interbelică și legătura cu Balcicul și Dobrogea capătă coerență și vizibilitate. Prin restaurare și poziționare strategică, Vila Regală poate deveni un reper cultural național și un obiectiv turistic cu relevanță europeană.
Ce mesaj le transmiteți constănțenilor legat de Vila Regală din Mamaia?
Vila Regală din Mamaia se întoarce, în sfârșit, acolo unde îi este locul: în patrimoniul public.
Știu că pentru mulți constănțeni prestigiul acestei clădiri transcende calitatea sa de monument istoric. Că valoarea ei, nu doar arhitecturală, dar și sentimentală ține de paideuma locului.
Procesul va dura, însă. Restaurarea unui monument istoric presupune rigoare, expertiză și responsabilitate, iar toate acestea înseamnă timp. Să reținem faptul că direcția este clară: vrem să redăm comunității un spațiu cultural dedicat Reginei Maria; un loc viu, demn de povestea lui și de orașul în care trăiește.
Vila Regală nu aparține unei instituții; ea aparține comunității și, ca orice bun spiritual, tuturor celor care vor intra în acest spațiu istoric și vor permite ca ceva din însemnătatea lui să-i impresioneze ori să-i modifice.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
