Guvernul trimite Legea Austerității în Parlament și își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri fiscal-bugetare

Guvernul a aprobat vineri proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare cunoscut sub denumirea de „Legea Austerității”, deschizând astfel procedura de angajare a răspunderii în fața Parlamentului. Executivul intenționează să transmită documentul Camerei Deputaților și Senatului, conform articolului 114 din Constituția României, pentru ca acesta să fie adoptat prin asumarea directă a responsabilității, fără parcurgerea procedurii legislative obișnuite.

Potrivit explicațiilor oficiale, scopul principal al acestui demers este stabilizarea finanțelor publice prin limitarea cheltuielilor permanente și creșterea veniturilor bugetare. Guvernul susține că astfel se va putea asigura finanțarea serviciilor publice destinate cetățenilor din fonduri interne, fără a se pune în pericol echilibrele macroeconomice.

Printre obiectivele urmărite se numără reducerea deficitului bugetar, estimat anul trecut la 9,3%, și reîncadrarea României pe traiectoria de ajustare prevăzută în Planul Fiscal Bugetar pentru următorii șapte ani. Autoritățile mai invocă necesitatea de a recâștiga încrederea investitorilor pentru a evita o eventuală retrogradare a ratingului de țară, dar și menținerea accesului la fonduri europene prin evitarea suspendării acestora. De asemenea, Guvernul speră să bifeze un punct pozitiv în relația cu Comisia Europeană și să obțină aprobarea pentru plata tranșei a patra din PNRR, estimată la 2,68 miliarde de euro, reprezentând 0,7% din PIB.

Pachetul legislativ conține două componente majore. Prima vizează majorarea veniturilor la buget, cu un impact estimat de 9,5 miliarde de lei în 2025 (0,5% din PIB) și de 35 miliarde de lei în 2026 (1,71% din PIB). A doua se referă la reducerea cheltuielilor și neaprobarea altor cheltuieli suplimentare, estimându-se economii de 1,25 miliarde de lei anul viitor și de 57,3 miliarde de lei în 2026 (2,82% din PIB).

Prin angajarea răspunderii, Guvernul evită dezbaterile parlamentare și accelerează adoptarea proiectului, însă își asumă un risc politic important. Dacă în termen de trei zile de la prezentarea documentului în Parlament nu este depusă o moțiune de cenzură, legea se consideră adoptată automat. În schimb, dacă opoziția introduce o moțiune care este și votată de majoritate, Guvernul este demis.

Această procedură, prevăzută de Constituție, oferă o cale rapidă de legiferare, dar testează totodată solidaritatea coaliției aflate la guvernare. În cazul în care moțiunea nu este adoptată, Executivul își consolidează poziția și trece în forță măsurile propuse. Dacă însă moțiunea este adoptată, Guvernul cade, iar întregul pachet fiscal-bugetar este blocat.