Iată de ce a fost ACHITAT Alexandru Cumpănașu. Procurorii DNA Constanţa nu renunță la dosar

Știrile zilei
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța sunt nemulțumiți de decizia Tribunalului București prin intermediul căreia Alexandru Cumpănașu a fost achitat, în primă instanță, pentru infracțiunii de participație improprie (în forma instigării) la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Tribunalul București a concluzionat că fapta reținută de procurorii DNA Constanța în sarcina lui Alexandru Cumpănașu nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.
Cumpănașu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2022.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
„În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an). Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru.
Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
Alexandru Cumpănașu „nu a acţionat în comiterea faptei cu forma de vinovăţie prevăzută de lege“
În motivarea deciziei de achitare, Tribunalul București reține, printre altele, că Alexandru Cumpănașu „nu a acţionat în comiterea faptei cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, ci a săvârşit fapta din culpă, în modalitatea prevăzută de art. 16, alin.3, lit.b) Cod penal, culpa simplă, neglijenţă“.
„Inculpatul a acţionat din neglijenţă, neprevăzând rezultatul faptei sale“
„Inculpatul a semnat fişa de post o dată cu semnarea contractului individual de muncă, fără să o citească, conţinutul înscrisului neprezentând o relevanţă deosebită pentru inculpat, fiind considerat doar o formalitate. Prin semnarea fişei de post în condiţiile reţinute anterior, inculpatul a acţionat din neglijenţă, neprevăzând rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să o facă, motiv pentru care, în temeiul art. 16, alin.1, lit. b), teza a II-a Cod pr. Penală, se va dispune achitarea inculpatului, deoarece fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege“, conform motivării tribunalului.
Decizia Tribunalului București a fost contestată de procurorii DNA Constanța la Curtea de Apel București, instanță ce va lua o decizie definitivă în acest caz.
Primul termen în apel a fost stabilit pentru data de 12 noiembrie 2024.
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și: