ÎCCJ deschide calea pentru procese legate de vaccinarea anti-COVID. Statul poate fi chemat în judecată
Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele care susțin că au suferit efecte negative în urma vaccinării împotriva COVID-19 pot cere despăgubiri nu doar în baza legii speciale privind produsele cu defecte, ci și în temeiul regulilor generale ale răspunderii civile delictuale.
Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în luna octombrie, instanța supremă a consfințit principiul potrivit căruia Legea nr. 240/2004 nu limitează accesul la justiție doar la litigiile cu producătorii, ci permite și urmărirea eventualei răspunderi a altor entități – inclusiv autorități publice – atunci când sunt invocate fapte proprii considerate culpabile. Hotărârea vine după ce Ministerul Sănătății și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, au contestat soluția Curții de Apel Cluj, care dispusese rejudecarea unei cauze privind o presupusă reacție adversă severă apărută după vaccinare.
Judecătorii au arătat că regimul juridic special instituit prin Legea 240/2004 nu este exclusiv, permițând ca persoana prejudiciată să invoce și alte forme de răspundere, cum ar fi cea pentru fapta proprie reglementată de art. 1349 și 1357 Cod civil, scrie stiripesruse.ro.
Cu alte cuvinte, simplul fapt că litigiul privește un produs farmaceutic nu împiedică instanțele să analizeze comportamentul altor persoane sau instituții implicate, dacă se invocă o acțiune sau o omisiune culpabilă. În acest sens, Înalta Curte a precizat că legitimitatea procesuală a pârâților nu poate fi respinsă doar pentru că există o lege specială care reglementează răspunderea producătorului.
Cauza a fost deschisă în mai 2023, la Tribunalul Sălaj, de o femeie care a cerut despăgubiri morale de 100.000 de euro și o prestație lunară compensatorie, invocând o tromboză apărută după administrarea unui vaccin anti-COVID-19 dintr-un lot controversat. Aceasta i-a chemat în judecată pe Statul Român, Guvernul, Ministerul Sănătății și compania producătoare. Tribunalul a respins acțiunea pe motiv că instituțiile nu ar avea „calitate procesuală pasivă”.
Curtea de Apel Cluj a anulat acea soluție, a dispus rejudecarea pe fond și a considerat că statul poate fi parte în proces, întrucât sunt invocate și fapte proprii legate de gestionarea vaccinării, potrivit stiripesruse.ro.
Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor au atacat decizia, susținând că doar producătorul poate fi tras la răspundere. ÎCCJ a respins recursurile, confirmând că instanța de apel a procedat corect. Judecătorii au clarificat că articolul 9 din Legea 240/2004 permite cumulul între răspunderea pentru produs și cea delictuală de drept comun. De asemenea, au stabilit că strategiile guvernamentale privind vaccinarea, cum ar fi H.G. nr. 1031/2020, nu exclud analiza comportamentului autorităților, dacă este invocată o potențială omisiune culpabilă (de exemplu, neînlăturarea unui lot din circulație).
ÎCCJ a subliniat că aceste chestiuni țin de fondul cauzei, care trebuie analizat în detaliu prin probe, și nu pot fi respinse din start pe motive procedurale.
Sursă foto: Facebook.com
Citește și:
