IMPAS în dosarul Nordis: Judecătorii nu se înțeleg între ei în privința eliberării din arest a suspecților
Știrile zilei
Cei doi judecători din dosarul Nordis par să nu se înțeleagă între ei în privința luării măsurii preventive a arestului în cazul suspecților.
Potrivit activistului Marian Ceaușescu, unul dintre magistrați ar fi dorit eliberarea celor din dosarul Nordis, pe când al doilea susține menținerea arestului.
Potrivit lui Marian Ceaușescu, din cauza poziției divergente a celor doi judecători, a fost solicitată prezența unui al treilea magistrat, care să încline balanța.
Conform legii s-a dispus crearea unui complet de divergență, în care va fi chemat un al treilea judecător din tura de permanență.
„Toți avocații și inculpații au fost recehemati la ICCJ pentru rediscutarea contestațiilor în cadrul unui complet în care va întra și un al treilea judecător preluat din tura de permanență”, a scris Marian Ceaușescu pe Facebook.
Amintim, în primă instanță, Curtea de Apel București a decis să admită în parte propunerea de arestare preventivă formulată de procurorii DIICOT cu privire la suspecții din dosarul Nordis.
Astfel, Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pe numele lui Gheorghe Emanuel Poștoacă, Florin Alexandru Poștoacă, Nicolae Cristian Poștoacă, Vladimir Răzvan Ciorbă și Laura Vicol (pe numele complet Laura Cătălina Vicol Ciorbă).
Mandatele au fost emise începând cu data de 5 februarie 2025, până la data de 6 martie 2025, inclusiv.
Totuși, Curtea de Apel București a respins propunerea de arestare preventivă cu privire la Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea, Bogdan Adalbert Șaitoș, Cristian Andrei Matei, Gabriela Alina Vasile și George Marian Ivan.
Astfel, față de Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea și Bogdan Adalbert Șaitoș, suspecți în dosarul Nordis, instanța a dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, până la data de 6 martie 2025, inclusiv.
La rândul lor, Cristian Andrei Matei, Gabriela Alina Vasile și George Marian Ivan au fost plasați sub control judiciar în dosarul Nordis, pe o perioadă de 60 de zile, până la data de 5 aprilie 2025.
În acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții Supreme cu privire la contestațiile formulate de Laura Vicol, Vladimir Ciorbă, frații Poștoacă, procurorii DIICOT și restul suspecților.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
FOTO: Marian Ceaușescu
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
