O constănțeancă anchetată de DIICOT, pe cale să primească 4.000 de euro despăgubiri. Statul se opune! Vezi aici când se ia decizia în instanță
Știrile zilei
O constănțeană anchetată într-un dosar DIICOT, trimisă în judecată și menținută în arest preventiv este la un pas să primească despăgubiri de 4.000 de euro, după ce a reclamat faptul că durata petrecută în arest preventiv a depășit durata totală a pedepsei la care fusese condamnată în dosarul penal.
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța s-au retras pentru deliberări în proces în care Statul Român a atacat decizia luată în primă instanță de Tribunalul Constanța, de acordare a unor despăgubiri de 4.000 de euro pentru o femeie din Constanța trimisă în judecată de procurorii DIICOT.
Instanța de apel a ascultat pledoariile părților din proces și a anunțat că va lua o decizie cu privire la calea de atac declarată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor la data de 26 mai 2025.
Reclamanta ceruse daune de 1.000.000 de euro
Amintim, reclamanta, o femeie din Constanța, anchetată de procurorii DIICOT, arestată preventiv la cererea acestora, trimisă în judecată și achitată pentru unele dintre infracțiuni, a dat în judecată Statul Român, a solicitat inițial daune morale de 1.000.000 de euro.
Motivul care a stat la baza daunelor solicitat este că pedeapsa finală stabilită de instanță – de zece luni cu executare și doar pentru o parte dintre acuzațiile aduse de procurorii DIICOT – a fost sub durata totală pe care a petrecut-o în stare de arest preventiv, respectiv, un an și 9 luni de detenție.
Femeia s-a adresat judecătorilor Secției I Civile a Tribunalului Constanța, unde a dat statul în judecată pentru lunile în plus petrecute în arestul preventiv, la cererea DIICOT.
În primă instanță, judecătorii de la Tribunal au admis doar în parte cererea femeii și au stabilit că aceasta este îndreptățită să primească despăgubiri de la stat, însă nu un milion de euro, ci doar de 4.000 de euro.
Instanța de apel s-a retras pentru deliberări
Cu toate acestea, cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, după ce Statul Român a atacat hotărârea Tribunalului de acordare a despăgubirilor.
Dosarul, aflat acum în faza de apel, a fost judecat luni, 12 mai 2025, de către magistrații de la Secția I Civilă a Curții de Apel Constanța.
Instanța a ascultat pledoariile părților și a anunțat că verdictul va fi pronunțat la finele lunii.
Ce acuzații au adus procurorii DIICOT
Spus pe scurt, reclamanta din proces a arătat că a fost arestată preventiv și trimisă în judecată într-un dosar instrumentat de procurorii DIICOT, în care i s-au adus acuzații privind droguri de mare risc, dar și operațiuni cu produse psihoactive.
Femeia a spus că a fost arestată preventiv o perioadă de un an și nouă luni, iar, în final, în dosarul instrumentat de procurorii DIICOT a fost achitată pentru acuzațiile vizând drogurile de mare risc, în temeiul articolul ce prevede că fapta nu ar fi fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
Pe de altă parte, pentru acuzațiile aduse de DIICOT și vizând operațiuni cu produse suspectibile a avea efect psihoactiv, aceasta a primit o condamnare de zece luni de închisoare, cu executare, condamnarea fiind însă depășită de durata totală în care femeia a stat în arest preventiv.
În această situație, Tribunalul Constanța a admis în parte cererea femeii și a stabilit că aceasta este îndreptățită să primească 4.000 de euro de la Statul Român, cu titlul de despăgubiri.
Cum motivează Tribunalul acordarea daunelor
În motivarea hotărârii, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „în speţă, reclamanta (nr., femeia trimisă în judecată de DIICOT) a pretins acordarea de despăgubiri în cuantum de 1.000.000 euro pentru suferinţele cauzate de măsura arestării preventive la care a fost supus pentru perioada ce a depăşit cele 10 luni de închisoare la care a fost în final condamnată“.
Conform instanței, „specificul speţei de faţă constă însă în existenţa unei măsuri a arestului preventiv care a fost dispusă şi menţinută în considerarea săvârşirii a două infracţiuni, pentru ca prin hotărârea definitivă pronunţată în cauză, pentru una dintre aceste infracţiuni să se dispună achitarea, iar pentru cealaltă condamnarea la pedeapsa închisorii cu 10 luni mai mică decât durata arestului preventiv“.
Astfel, fără a putea stabili că toată această perioadă de 10 luni reprezintă arestare injustă, întrucât măsura preventivă a fost dispusă şi în considerarea infracţiunii mai puţin grave pentru care reclamanta a fost condamnată, instanţa apreciază că perioada menţionată trebuie calificată ca reper de timp maxim în raport de care reclamanta a fost supusă unei arestări cu caracter injust“, au spus judecătorii cu privire la cazul femeii arestate la cererea DIICOT.
„Reclamanta nu a propus vreo probă“
Se arată în motivarea deciziei judecătorilor că „pe de altă parte, trebuie reţinut că reclamanta nu a propus vreo probă prin care să facă dovada consecinţelor concrete ale arestării injuste asupra persoanei şi asupra vieţii intime, familiale şi private a acesteia“.
Judecătorii au concluzionat că „pentru toate aceste motive, pornind de la constatarea caracterului injust al arestării preventive dispuse în cadrul unui proces penal finalizat printr-o soluţie de achitare, dar şi printr-o condamnare pentru una dintre infracţiunile săvârşite, cu aplicarea tuturor criteriilor de cuantificare anterior expuse şi având în vedere soluţionarea în echitate a cauzei, care nu trebuie să constituie pentru reclamant un prilej de îmbogăţire fără just temei, instanţa apreciază că suma de 1.000.000 euro, pretinsă prin cererea de chemare în judecată, este excesivă şi nu se impune a fi acordată în întregime“.
„Potrivit propriei evaluări a daunelor nepatrimoniale suferite de reclamantă, instanţa va admite în parte cererea şi va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4.000 euro, în echivalentul în lei de la data plăţii, cu titlu de despăgubiri“, a conchis Tribunalul cu privire la cazul femeii trimise în judecată de procurorii DIICOT.
Acum, însă, rămâne de văzut ce decizie vor lua în cauză judecătorii de la Curtea de Apel Constanța cu privire la despăgubirile ce i s-ar cuveni reclamantei pentru arestul preventiv solicitat de DIICOT.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto (cu rol ilustrativ): DIICOT
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
